Cine a fost Sfântul Gheorghe. Tradiții și obiceiuri românești în ziua „purtătorului de biruință”

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit anual pe 23 aprilie, este unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinătății și un personaj central al tradiției populare românești. Supranumit „purtătorul de biruință”, el este venerat pentru curajul, credința neclintită și lupta simbolică împotriva răului.

Cine a fost Sfântul Gheorghe?

Sfântul Gheorghe a trăit în secolul al III-lea, în timpul împăratului Dioclețian. Născut într-o familie creștină în Cappadocia (actuala Turcie), Gheorghe a devenit ofițer în armata romană, ajungând în scurt timp unul dintre cei mai respectați soldați. Când împăratul a început persecutarea creștinilor, Gheorghe nu a renunțat la credință. A mărturisit public că este creștin și a refuzat să se lepede de Hristos, fiind astfel torturat cumplit și în cele din urmă decapitat, în anul 303.

Este considerat martir și simbol al biruinței binelui asupra răului, iar imaginea lui ucigând balaurul (un simbol al păgânismului și al fricii) a devenit legendară în întreaga lume.

În folclorul românesc, Sfântul Gheorghe este asociat cu renașterea naturii, protecția gospodăriei și a animalelor, dar și cu lupta împotriva duhurilor rele. În unele regiuni, el este considerat deschizătorul anotimpului cald, marcând trecerea de la iarnă la primăvară.

Trebuie sau nu să speli pastele înainte de a le pune la fiert? Cum procedează italienii

Ce să presari peste dalele din curte pentru a scăpa de buruieni. Nu vor mai ieşi printre bucăţile de ciment

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe

În ziua de 23 aprilie, în fiecare an, oamenii pun ramuri de sălcie, stejar sau gorun în fața caselor și în grajduri, pentru a proteja familia și animalele de rele, boli și farmece. De asemenea, dimineața devreme, tinerii obișnuiesc să se stropească sau să se tăvălească prin rouă de pe câmp, pentru sănătate și noroc tot anul.

În zonele de munte, se aprind focuri pe dealuri sau în gospodării, pentru a alunga spiritele rele și a purifica locul. Mai mult, se crede că cine doarme în dimineața de Sfântul Gheorghe rămâne somnoros și leneș tot anul și își pierde norocul.

Un alt obicei interesant este acela conform căruia fetele nemăritate își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul. Nu se lucrează pământul și nu se face muncă fizică grea – se spune că munca nu va rodi, iar animalele nu vor fi sănătoase.

Pe 23 aprilie, își sărbătoresc onomastica toți cei care poartă numele: Gheorghe, George, Georgiana, Georgeta, Gina, Ghiță și derivatele lor. Este un prilej de bucurie și urări de „La mulți ani!”.