Ceva ce ai disprețuit toată viața ar putea fi cheia vindecării bolilor grave. Descoperirile uimitoare despre mucus

Mult timp privit ca un semn de răceală, o neplăcere sau pur și simplu un detaliu respingător al corpului uman, mucusul revine acum în atenția cercetătorilor într-un mod neașteptat. Știința modernă începe să dezvăluie că această substanță lipicioasă și aparent banală este, de fapt, un aliat biologic sofisticat, cu potențial uriaș în tratamentul unor boli grave — de la infecții bacteriene la tulburări neurologice.

Studiile recente, realizate de echipe de cercetare din SUA și China, arată că mucusul nu este doar o barieră pasivă care protejează mucoasele, ci o rețea activă, inteligentă, capabilă să interacționeze cu agenții patogeni și chiar să le modifice comportamentul, scrie News.ro.

Protecție invizibilă: cum ne apără mucusul mai mult decât credeam

Mucusul este prezent în tot corpul – în căile respiratorii, intestin, ochi sau cavitatea bucală – și este compus în mare parte din apă, dar și din mucine, proteine complexe care dau consistență și funcționalitate acestuia. Potrivit cercetărilor conduse de dr. Katharina Ribbeck de la Massachusetts Institute of Technology, mucinele nu doar că împiedică formarea biofilmelor bacteriene – colonii periculoase și greu de distrus – ci le și reduc virulența.

„Mucusul nu este un simplu zid care ține afară microbii, ci mai degrabă un portar vigilent care negociază cu aceștia la nivel molecular,” afirmă Ribbeck. Astfel, mucusul acționează ca un filtru biochimic, capabil să selecteze ce intră și ce nu în contact cu celulele noastre.

Cum şi cât se udă trandafirii din grădină când e caniculă. Detaliul care distruge bobocii

Zodiile care primesc lecții dure de la Univers în iulie 2025: karma lovește direct în acești nativi

Un rol crucial îl joacă glicanii – lanțuri de zaharuri atașate acestor proteine – care pot neutraliza bacterii periculoase precum Pseudomonas aeruginosa sau fungi precum Candida albicans. Practic, mucusul devine un câmp de luptă chimică în care, fără să distrugă direct agenții patogeni, îi face mai inofensivi, reducând astfel riscul apariției rezistenței la antibiotice.

De la substanță respingătoare la sursă de tratamente inovatoare

Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii au început să dezvolte molecule inspirate din glicani pentru tratarea infecțiilor fungice sau prevenirea celor intestinale și respiratorii. În paralel, în China, echipa prof. Guangshuai Zhang explorează terapii care consolidează bariera mucoasă intestinală în boli inflamatorii precum colita ulcerativă – cu rezultate promițătoare la șoareci.

Un nou domeniu de studiu, numit „mucinom”, adună informații despre mucinele din întregul corp și rolul lor în sănătate și boală. De exemplu, prof. Carolyn Bertozzi de la Stanford a descoperit legături între mucinele cerebrale și funcționarea barierei hematoencefalice. La șoarecii bătrâni, stimularea genetică a producției de mucine a dus la îmbunătățirea memoriei, sugerând că mucusul ar putea juca un rol și în prevenirea declinului cognitiv asociat vârstei.

În paralel, stilul de viață și alimentația se dovedesc esențiale pentru „calitatea” mucusului. Dietele bogate în fibre contribuie la menținerea unei bariere intestinale sănătoase, în timp ce anumite aditivi alimentari o pot degrada.

Mucusul, disprețuit și ignorat timp de decenii, intră astfel în centrul unei revoluții medicale. Nu este doar o substanță de care vrem să scăpăm, ci o unealtă esențială a organismului nostru – poate chiar una dintre cele mai valoroase în viitorul medicinei.