Cercetare sociologică ARA. Pe cine au votat românii, conform studiului

Alegerile prezidențiale au fost însoțite, ca de obicei, de o serie de studii sociologice care încearcă să surprindă direcțiile de vot și motivațiile electoratului. Un astfel de sondaj a fost realizat de ARA Public Opinion, la comanda Antena 3 CNN, iar primele rezultate, disponibile în ziua scrutinului la ora 12:00, oferă o imagine interesantă asupra preferințelor și preocupărilor românilor.

Candidatul – independent sau de partid?

Întrebați dacă au votat un candidat independent sau pe unul susținut de un partid politic, 31% dintre respondenți au optat pentru independent, în timp ce 29% au ales un candidat asociat unui partid. Este relevant de remarcat procentul ridicat al celor care fie nu au dorit să răspundă, fie nu știau cum să se poziționeze – 40%. Acest lucru arată o anumită rezervă sau poate confuzie privind eticheta politică a candidaților.

Direcția țării: pro-europeană sau suveranistă?

Un subiect tot mai prezent în discursul electoral este poziționarea geopolitică a României. 29% dintre cei chestionați au declarat că au votat pentru o Românie pro-europeană, în timp ce 27% și-au exprimat opțiunea pentru o viziune suveranistă. Un alt detaliu semnificativ: 39% nu au dorit să se pronunțe, iar 5% au recunoscut că nu înțeleg termenii folosiți – semn al unei lipse de claritate în comunicarea acestor concepte.

Rațiunea votului: convingere sau compromis?

O întrebare care scoate la iveală adevăruri despre emoțiile din spatele votului este legată de motivația alegerii. Doar 29% au spus că au votat din convingere, pentru că le-a plăcut candidatul. În schimb, 34% au mărturisit că au ales „răul mai mic”. Restul respondenților fie nu au știut ce să răspundă (8%), fie au preferat să nu comenteze (29%).

Cum elimini ușor gheața din congelator. Metoda rapidă care reduce și factura la energie

Horoscopul zilei de luni, 16 iunie 2025. Zodia care începe săptămâna cu stângul, trebuie să evite deciziile importante

Dezbaterile electorale – relevante, dar nu decisive

Prezența candidaților în dezbaterile electorale a contat „foarte mult” pentru 24% și „mult” pentru 26% dintre respondenți. Totuși, un segment important – 18% – a spus că nu a fost deloc influențat, iar 11% au recunoscut că nu au urmărit niciun fel de dezbatere.

Încrederea în promisiuni și fricile electoratului

Între optimism și scepticism, aproape jumătate dintre români (48%) consideră că promisiunile electorale sunt doar instrumente de marketing politic. Doar 36% afirmă că au încredere și așteaptă implementarea lor.

În ceea ce privește temerile, cele mai frecvente sunt legate de instabilitatea economică internă (53%), urmată de frica de boală (44%) și instabilitatea politică (35%). Alte îngrijorări importante includ războiul (18%) și pierderea libertăților fundamentale (15%).

Previziuni economice: între realism și incertitudine

Pe plan economic, românii se așteaptă la posibile creșteri de taxe (TVA la 21% – 15%), dar și la scenarii negative, precum plecarea companiilor străine din România (17%) sau tăieri de salarii (11%). Pe o notă mai optimistă, 15% speră la creșteri salariale, iar 13% anticipează scăderea inflației, potrivit Antena 3 CNN.