Celebrele mere de Voinești, dar și alte fructe produse în România sunt pe cale de dispariție. Expert: „Situația este dramatică! Nu suntem pregătiți pentru vremurile care vin!” EXCLUSIV
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/mere-de-voinesti.jpg)
Românii trebuie să se obișnuiască în anii ce vor veni cu lipsa fructelor autohtone. Așa suna opinia președintelui Societății Naționale a Pomicultorilor din România, doctor inginer Ilarie Isac. Acesta susține că nu doar condițiile meteorologice nefavorabile vor contribui la situația asta, total nedorită, ci, printre altele, și faptul că meseria de fermier nu mai atrage aproape pe nimeni din generațiile noastre mai tinere.
„Anul acesta va fi sărac în fructe. Cel puțin în cele autohtone, cu care eram obișnuiți! Va fi o situație dramatică. Mă grăbesc să adaug însă că vor exista și regiuni pomicole în care se vor face și anul acesta fructe. Nu în aceeași cantitate mare în care eram obișnuiți, dar se vor face. Una peste alta, însă nu vom mai mânca cireșe, vișine, caise, piersici, mere sau pere cât ne țin puterile, ca altădată”, a declarat Ilarie Isac pentru playtech.ro.
Importul este o soluție?
El nu crede că importul va fi neapărat o soluție inspirată. „Știu că unii se vor gândi la importuri. Asta nu pot anticipa. Nu știu nici cât vom importa și mai ales de unde. Fiindcă avem informații, la rândul nostru, că există probleme similare și prin vecini. Spre exemplul, merele de la polonezi, cele care au cucerit piața românească în anii din urma, au avut și ele de furcă cu condițiile meteorologice mai aparte din această primăvară. Si ei au probleme de acest fel”, a adăugat Isac pentru playtech.ro.
Specialistul în cele ale pomiculturii e de părere însă că situatia cu accente dramatice prin care vom trece în 2025 din acest punct de vedere nu se va sfârși o dată cu trecerea acestui an. În opinia sa, viitorul nu sună deloc bine în această chestiune.
„Sunt pesimist atunci când vine vorba despre viitorul pomiculturii românești. De ce? Fiindcă nu mai avem tineri care să preia tradiția horticolă a părinților și bunicilor noștri. Ceea ce începuse să capete un contur clar în anii `80, s-a schimbat total în anii ce au venit după 1990. La finele anului 1989, în România existau 27 sau 28 de statiuni de cercetări pomicole. Azi, dacă mai sunt cinci sau șase, iar asta ne arată că nu suntem deloc pregătiți pentru vremurile grele ce se anunță!”, consideră același Ilarie Isac.
Iar argumentele sale se referă la merele de Voinești, cândva un simbol al recoltelor pomicole românești, pe plan intern și chiar peste hotare.
„La mere, spre exemplu, în celebra zonă Voinești, din județul Dâmbovița, fermierii au deja o vârstă înaintată. Dincolo de vitregia condițiilor meteorologice, e nevoie și mâna omului, de pasiunea acestuia pentru așa ceva. Copiii celor care mai au știința asta, bucuria de a produce un măr special, au preferat alte meserii sau au părăsit de-a dreptul țara. Cine va mai munci peste câțiva ani în livezi? În plus, nici statul nu te mai ajută cu aproape nimic în ziua de astăzi”, sună sentința sa amară.
El avertizează că semnalele negative au apărut de ani buni, dar cei mai mulți continuă să le ignore.
„De doi sau trei ani, doar mâna de lucru la cules de mere mușcă foarte mult din profitul fermierului. Și atunci, cei mai mulți s-au întrebat ce rost mai are? Dacă nu ne vom apleca și asupra acestei chestiuni, atunci rezolvarea va fi simplă. Vom aduce marfă de afară. Libera circulația a persoanelor e însoțită și de cea a bunurilor de consum. Dar autoritățile nu au ochi și pentru așa ceva. Noi, ceilalți, nici atât! Și va fi, cum va fi!”, conchide același Ilarie Isac.