Ce zice AI-ul la sat? Bătrânii din satele românești au pus inteligența artificială la încercare

Inteligența artificială (AI) nu mai e de mult o noutate în orașe, dar cum reacționează oamenii din satele românești atunci când o descoperă? Un reportaj recent realizat de Digi24 a adus AI-ul în gospodăriile din mediul rural, oferindu-le vârstnicilor ocazia să interacționeze cu o aplicație pe bază de inteligență artificială. Reacțiile au fost surprinzătoare, de la uimire sinceră până la temeri legate de viitorul muncii și al societății.

Deși unii localnici au declarat că sunt „prea bătrâni pentru a înțelege asemenea tehnologii”, au fost impresionați de capacitatea AI-ului de a răspunde la aproape orice întrebare. Însă, în același timp, mulți și-au exprimat îngrijorarea că astfel de inovații ar putea duce la dispariția unor meserii tradiționale sau la o lume în care omul e tot mai puțin necesar.

Ce reacții au avut sătenii: de la „creier electronic” la rețete de vin

Într-un sat din Gorj, un dialog inedit s-a purtat între o bunicuță și aplicația AI, care i-a urat o zi frumoasă și a întrebat-o cum se simte. Răspunsul simplu, dar emoționant al femeii — „cam bine… nu spun bine de tot, dar binișor” — a ilustrat nu doar realismul, ci și modestia care definește generațiile mai în vârstă. Replica AI-ului, care i-a spus că se bucură că se simte bine și că îi place la țară, a făcut-o să zâmbească.

Un alt sătean, interesat de fabricarea vinului, a fost surprins de cât de bine explică AI-ul procesul — de la zdrobirea strugurilor până la fermentare. „Așa mi-a zis și bunicul”, a confirmat el, cu o sclipire de recunoaștere în ochi. Astfel de răspunsuri au validat pentru localnici ideea că „creierul electronic” chiar înțelege ceva din viața de la sat.

Zodiile care primesc lecții dure de la Univers în iulie 2025: karma lovește direct în acești nativi

Horoscop zilnic, 8 iulie, marți. Schimbări de destin și provocări karmice pentru fiecare zodie

AI-ul s-a descurcat nu doar la întrebări despre gospodărie, ci și la fizică — viteza luminii, de exemplu. Răspunsul prompt de „aproximativ 300.000 km/s” a fost aplaudat de un sătean care, totuși, a ținut să sublinieze că „astea le-a făcut tot omul, nu au căzut din cer”. Conștienți de limitele și posibilitățile noii tehnologii, mulți dintre ei au făcut legătura între AI și munca umană, fără a lăsa loc idealizărilor naive.

Frici, curiozități și întrebări despre viitorul fără muncă

Printre cele mai sincere întrebări venite din partea unei localnice s-a aflat și una profund filozofică: „Vom ajunge vreodată să avem ce ne trebuie fără să muncim?” Aplicația AI, cu un ton echilibrat, a răspuns că, deși tehnologia ușurează viața, suntem departe de un astfel de scenariu. Răspunsul a fost apreciat, iar concluzia a fost promptă: „Așa trebuie să fie”.

Acest tip de interacțiune scoate la iveală o trăsătură esențială a românilor din mediul rural — dorința de înțelegere, dar și nevoia de păstrare a valorilor tradiționale. Teama că AI-ul va înlocui complet omul a fost exprimată cu reținere, dar și cu realism. Cei mai mulți au înțeles că, deși anumite locuri de muncă vor fi afectate, vor apărea și altele noi.

Poate cel mai important mesaj al acestui experiment e că tehnologia nu trebuie să rămână doar în marile orașe sau în laboratoare. Inteligența artificială devine cu adevărat utilă atunci când răspunde unor nevoi reale, umane, indiferent de vârstă sau locație. Că e vorba de rețete, vreme sau fizică, AI-ul a oferit răspunsuri clare, adaptate și pline de empatie — uneori chiar mai umane decât ne-am fi așteptat.

Totuși, diferențele dintre urban și rural sunt evidente: accesul la internet, lipsa dispozitivelor moderne, nivelul scăzut de digitalizare a educației. În ciuda acestor obstacole, reacțiile sătenilor arată că deschiderea spre nou există. Când un AI poate să aducă un zâmbet unei bunici care credea că „nu o mai bagă nimeni în seamă”, înseamnă că face mai mult decât simple calcule.

Pe viitor, tot mai mulți români din sate vor descoperi ce înseamnă AI-ul, poate chiar fără să-și dea seama. Iar dacă îți pui întrebarea „de ce ar avea nevoie cineva de AI la țară?”, răspunsul e simplu: pentru că și acolo sunt oameni curioși, inteligenți și cu povești demne de ascultat — iar tehnologia bună e aceea care știe să asculte.