Ce se întâmplă dacă un astronaut moare pe Lună? Ce spun oamenii de știință

Explorarea spațială este fascinantă, dar vine și cu riscuri imense, inclusiv posibilitatea unui deces în afara planetei noastre. Ce se întâmplă dacă un astronaut moare pe Lună? Ce impact ar avea acest eveniment asupra corpului său? Aceste întrebări, oricât de macabre, sunt importante pentru planificarea misiunilor spațiale.

Moartea în spațiu: cum se gestionează corpul?

Decesul în spațiu nu este un subiect plăcut, dar NASA are protocoale în vigoare pentru astfel de situații. Dacă un astronaut moare în timpul unei misiuni, corpul său trebuie gestionat cu grijă pentru a evita probleme de igienă și logistică.

Pe Stația Spațială Internațională (ISS), soluția este relativ simplă. Corpul decedat este păstrat în interiorul costumului spațial și stocat într-o zonă mai rece a stației, până la posibilitatea de a fi transportat pe Pământ. Opțiunile de dispunere a rămășițelor includ:

• Reintrarea distructivă în atmosferă: Corpul arde complet la intrarea în atmosferă.
• Returnarea pe Pământ: Acesta este scenariul ideal, dar implică costuri și resurse semnificative.
• Expulzarea în spațiu: Această opțiune este mai puțin preferată, deoarece contravine reglementărilor internaționale privind deșeurile spațiale.

Pentru misiuni de lungă durată, cum ar fi cele către Marte, soluțiile devin mai complexe. O propunere include utilizarea unui braț robotic care îngheață corpul și îl transformă în fragmente mici pentru a economisi spațiu și greutate.

Laura Cosoi, „momente apocaliptice” în vacanță. Cum a trăit vedeta blackoutul din Portugalia

Horoscopul zilei de miercuri, 30 aprilie 2025. Tensiuni și conflicte pentru o zodie, se va simți neînțeleasă

Moartea pe Lună: corpuri transformate în „mumii lunare”

Dacă un astronaut moare pe Lună, situația devine și mai complicată. În absența unui plan clar, decizia ar reveni echipajului și echipei de la sol. Dacă rămășițele ar fi lăsate pe suprafața lunară, corpul ar suferi schimbări dramatice din cauza condițiilor extreme.

Pe Lună, procesul normal de descompunere este aproape imposibil:

• Lipsa bacteriilor: În lipsa atmosferei și a apei, bacteriile din corpul uman nu pot supraviețui mult timp, iar descompunerea este oprită rapid.
• Evaporarea apei: În condițiile de vid aproape total, apa din corpul uman se evaporă rapid, ceea ce accelerează procesul de mumificare.
• Expunerea la radiații: Fără protecția oferită de atmosfera terestră, radiațiile solare și cosmice pot degrada treptat corpul, dar acest proces durează milioane de ani.

Dacă moartea survine în timpul zilei lunare, corpul ar fi expus la temperaturi de până la 127°C, iar noaptea ar îngheța la -173°C. Aceste fluctuații extreme ar putea cauza crăpături și degradări suplimentare ale corpului. În cazul în care astronautul ar fi îngropat, rămășițele sale ar fi protejate de radiații, dar mumificarea ar continua.

De ce contează aceste detalii?

Gestionarea unui deces pe Lună nu este doar o chestiune logistică, ci și una etică și simbolică. NASA ia în considerare contaminarea corpurilor extraterestre și preferă ca rămășițele să fie incinerate pentru a elimina microbii terestri. Totuși, în cazul în care întregul echipaj ar deceda, rămășițele lor ar putea deveni parte din peisajul lunar, lăsând în urmă un monument simbolic al explorării umane.

Deși aceste scenarii sunt rare și neplăcute, ele subliniază provocările complexe ale explorării spațiale. Moartea în afara Pământului este, fără îndoială, o problemă dificilă, dar planificarea acestor situații reflectă dedicarea oamenilor de știință și exploratorilor pentru siguranța și succesul misiunilor spațiale.