Ce înseamnă „servus”, de fapt? Mulţi români folosesc greşit cuvântul

În ultima vreme, tot mai mulți români folosesc cuvântul servus într-un mod greșit, în special ca răspuns la „mulțumesc”, confundându-l cu „cu plăcere”. De fapt, sensul real al cuvântului este complet diferit și are o poveste interesantă în spate, legată de influențele lingvistice din Europa Centrală.

Originea cuvântului „servus”

Servus vine din limba latină, unde însemna „sclav” sau „slujitor”. Cu timpul, sensul a evoluat, iar în mai multe limbi din Europa Centrală – precum maghiara, germana (în forma „Servus!”), slovaca sau ceha – cuvântul a ajuns să fie utilizat ca o formulă de salut. Practic, expresia însemna: „Sunt servitorul tău” sau „La dispoziția ta” – o formă prietenoasă și respectuoasă de a saluta pe cineva.

În regiunile din vestul și centrul României – mai ales în Ardeal și Banat – servus este folosit în mod frecvent ca:

• Salut la întâlnire – echivalent cu „Bună!”, „Salut!”
• La despărțire – ca o formă colocvială de „La revedere!”

Așadar, este o formulă de salut, și nu un mod de a spune „cu plăcere”. Dacă cineva îți mulțumește pentru un gest, răspunsul corect este: „Cu plăcere!”, „N-ai pentru ce!” sau „Oricând!”, nu „servus”.

Trebuie sau nu să speli pastele înainte de a le pune la fiert? Cum procedează italienii

Ce să presari peste dalele din curte pentru a scăpa de buruieni. Nu vor mai ieşi printre bucăţile de ciment

De ce apare confuzia? Cel mai probabil, confuzia vine din influențele altor limbi sau din simpla transmitere greșită a expresiei în vorbirea de zi cu zi. Unii oameni au auzit „servus” folosit prietenește și au presupus că e un răspuns la mulțumiri – ceea ce a dus la o utilizare incorectă.

Servus este un cuvânt prietenos, cu origini vechi și un farmec aparte, dar trebuie folosit corect. Este un salut, nu o formă de politețe în fața unei mulțumiri. Dacă vrei să răspunzi adecvat la un „mulțumesc”, alege o expresie potrivită, iar „servus” păstreaz-o pentru momentul când întâlnești sau te desparți de cineva.

Alte cuvinte folosite greșit

În limba română, există o serie de cuvinte care sunt adesea folosite greșit – fie din cauza influențelor din alte limbi, fie din neînțelegerea sensului corect. Iată o listă cu cele mai frecvente cuvinte folosite greșit și explicația pentru fiecare:

• „Decât” în afirmativ. „Decât” se folosește doar în propoziții negative: „Nu am decât 20 de lei.”

GREȘIT: „Am decât 20 de lei.”

CORECT: „Am doar 20 de lei.”

•  „Vroiam” în loc de „voiam”. „Vroiam” este o combinație incorectă între „voiam” și „vream”.

GREȘIT: „Vroiam să plec.”

CORECT: „Voiam să plec.”

• „A deranja” folosit reflexiv. „A deranja” este tranzitiv, nu se folosește reflexiv.

GREȘIT: „Scuză-mă că m-am deranjat.”

CORECT: „Scuză-mă că te-am deranjat.”

•  „Implicat într-o relație”. „Implicat” are un sens mai degrabă oficial, nu afectiv.

GREȘIT: „Este implicat într-o relație.”

CORECT: „Este într-o relație.”

• „Accesa” folosit greșit. „A accesa” e corect doar în contexte informatice („a accesa un site”).

GREȘIT: „Am accesat magazinul.”

CORECT: „Am intrat în magazin.”

•  „Major” în loc de „mare” sau „important”. „Major” e folosit uneori abuziv ca în engleză („major event”), dar în română este rar și mai specific.

GREȘIT: „A fost un eveniment major pentru mine.”

CORECT: „A fost un eveniment important pentru mine.”