Albinele câștigă în „instanță”: Pesticidele interzise, scoase din joc în România

După aproape un deceniu de lupte în instanță și pe terenurile agricole, apicultorii din România, alături de asociația Eco Ruralis, au obținut o victorie istorică. În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv: utilizarea semințelor de porumb și floarea-soarelui tratate cu pesticide pe bază de neonicotinoide precum Nuprid, Cruiser și Picus este ilegală. Astfel, Ministerul Agriculturii nu mai poate acorda derogări pentru aceste substanțe, interzise deja la nivel european încă din 2014.

ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) și Eco Ruralis au contestat în instanță succesivele derogări acordate anual fermierilor mari de către Ministerul Agriculturii, susținând că aceste excepții afectează grav sănătatea albinelor și a mediului înconjurător. Decizia de suspendare a acestor derogări a fost luată inițial de Curtea de Apel Cluj în martie 2025 și menținută definitiv de Înalta Curte în aprilie.

Constantin Dobrescu, vicepreședintele ROMAPIS, consideră această decizie ca fiind „o intrare în normalitate” mai degrabă decât o victorie: „Este mai repede o amărăciune că au trecut atâția ani în care nu s-a respectat legea europeană și a fost nevoie de atâtea eforturi pentru a obține ceea ce era firesc”. Pentru prima oară, instanța nu doar că a decis anularea derogărilor, dar a suspendat efectiv aplicarea lor – o diferență esențială care oprește utilizarea pesticidelor chiar în sezonul agricol.

Ce trebuie să știi dacă îți explodează cauciucul în mers. Frâna este cea mai mare greșeală și te poate costa viața

Ce trebuie să faci cu frunzele de cartof dacă vrei recoltă bogată. Soluția recomandată de agricultori

Impactul pesticidelor asupra albinelor și mediului

Pesticidele din clasa neonicotinoidelor – imidacloprid, clotianidin și tiametoxam – sunt printre cele mai toxice substanțe pentru polenizatori. Studiile efectuate la nivelul Uniunii Europene, confirmate de documentarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), au dus la interzicerea acestora în 2018, tocmai din cauza riscurilor majore pentru albine, insecte benefice și echilibrul ecosistemelor agricole.

„Mai puțin de jumătate de kilogram de substanță activă este suficient pentru a distruge toate albinele din România”, avertizează Dobrescu. Aceste pesticide persistă în sol, apă și aer, având remanență pe termen lung. Omoară nu doar dăunătorii vizați, ci și insectele benefice, afectând grav biodiversitatea. În plus, folosirea repetată duce la dezvoltarea rezistenței dăunătorilor, reducând eficiența pe termen lung și împingând fermierii într-un cerc vicios al dependenței de chimicale.

Dincolo de impactul direct asupra albinelor – esențiale pentru polenizarea a peste 75% din culturile agricole – substanțele contaminate pot ajunge în lanțul alimentar uman, prin miere sau alte produse derivate.

Agricultura românească între tranziție și rezistență la schimbare

Reprezentanții Eco Ruralis și ROMAPIS susțin că interzicerea pesticidelor nu înseamnă abandonul fermierilor, ci începutul unei tranziții necesare către o agricultură sustenabilă, aliniată practicilor europene. „România trebuie să urmeze exemplul statelor care sprijină soluții agroecologice, nu chimicale periculoase”, afirmă asociațiile.

Alternativele există – metode integrate de combatere a dăunătorilor, rotația culturilor, folosirea dușmanilor naturali sau aplicarea de tratamente biologice. Statul are obligația să sprijine această tranziție prin informare, subvenții și investiții în cercetare publică. Nu toți fermierii sunt însă convinși.

Teiu Păunescu, un mare fermier și apicultor, se opune deciziei și susține că neonicotinoidele nu omoară albinele, cel puțin nu în forma și cantitățile folosite pentru tratarea semințelor de porumb. „Albina nici nu vizitează porumbul, pentru că nu are floare”, afirmă el. De vină pentru pierderile în stupine ar fi, potrivit acestuia, păduchele Varroa și utilizarea greșită a pesticidelor de către micii fermieri neinstruiți.

Totuși, decizia instanței pune capăt unei perioade în care interesele marilor producători prevalau asupra sănătății publice și a mediului. De altfel, tocmai aceste derogări repetate din România erau folosite ca argument de către fermierii din alte state membre care solicitau la rândul lor excepții.

Pe termen lung, decizia poate marca o cotitură în politicile agricole românești. Este timpul ca agricultura să devină nu doar productivă, ci și responsabilă – față de natură, consumatori și viitorul planetei.

Interzicerea pesticidelor periculoase nu este doar o victorie a albinelor sau a apicultorilor. Este o redresare a unui dezechilibru și o lecție despre cum legislația europeană, atunci când este aplicată corect, poate proteja atât economia rurală, cât și patrimoniul natural. România are ocazia unică de a reconstrui un model agricol sustenabil, în care să încapă toți – și fermierii, și polenizatorii. Va ști să profite de ea?