Albinele pot recunoaște fețe umane, deși au un creier mai mic decât un vârf de ac. Descoperirea care i-a surprins pe cercetători

Există câteva idei pe care mulți dintre noi le considerăm aproape evidente. Una dintre ele este că recunoașterea fețelor umane reprezintă o abilitate extrem de sofisticată, rezervată speciilor cu creiere complexe. Tocmai de aceea, un experiment realizat de cercetători europeni continuă să atragă atenția chiar și la ani după publicarea sa: albinele sunt capabile să distingă între chipuri umane diferite și să le țină minte.

La prima vedere, afirmația pare greu de crezut. Creierul unei albine măsoară aproximativ un milimetru și conține în jur de un milion de neuroni, incomparabil mai puțini decât cei existenți în creierul uman. Cu toate acestea, rezultatele unui studiu au arătat că aceste insecte pot învăța să identifice persoane diferite după trăsăturile feței și pot recunoaște aceleași imagini chiar și după o perioadă de timp, scrie SpaceDaily.

Cum au demonstrat cercetătorii că albinele pot recunoaște chipuri umane

Experimentul a fost conceput pornind de la o observație simplă. În viața lor de zi cu zi, albinele trebuie să identifice rapid și corect o varietate uriașă de flori. Pentru a reuși acest lucru, ele folosesc mecanisme vizuale foarte eficiente, capabile să distingă forme, culori și modele complexe.

Pornind de la această abilitate, cercetătorii au vrut să afle dacă aceeași capacitate de procesare vizuală poate fi folosită și pentru un tip de informație complet străin de experiența unei albine: fețele umane.

Vezi și:

Pericol pe plajele Europei. Bacteria care poate provoca infecții grave se extinde rapid din cauza temperaturilor ridicate

În cadrul studiului, insectele au fost expuse la fotografii cu persoane diferite. Unele imagini erau asociate cu o recompensă dulce, în timp ce altele erau însoțite de o experiență neplăcută. După mai multe sesiuni de învățare, albinele au început să aleagă în mod constant fotografia corectă.

Ceea ce i-a surprins pe cercetători a fost faptul că rezultatele nu au dispărut odată cu eliminarea recompensei. În testele ulterioare, în care imaginile nu mai erau însoțite de niciun stimul, albinele au continuat să identifice fotografia învățată anterior cu o precizie remarcabilă.

Mai mult decât atât, memoria lor nu s-a limitat la câteva minute. Insectele au reușit să recunoască fețele și după două zile de la finalizarea antrenamentului, ceea ce sugerează existența unor mecanisme de memorare mai sofisticate decât s-ar putea crede.

Vezi și:

Descoperirea unei substanțe produse de albine care ar putea preveni cicatricile

Ce spune această descoperire despre inteligență și creier

Mult timp, recunoașterea facială a fost considerată una dintre cele mai complexe sarcini cognitive. La oameni, această funcție este asociată cu regiuni specializate ale creierului, studiate intens de neurocercetători.

Rezultatele obținute în cazul albinelor sugerează însă că problema ar putea fi privită diferit. Capacitatea de a recunoaște o față nu depinde neapărat de existența unui creier mare sau a unor structuri neuronale extrem de elaborate. În anumite condiții, aceeași sarcină poate fi rezolvată și de sisteme biologice mult mai simple.

Specialiștii cred că albinele nu „văd” fețele așa cum o fac oamenii. Cel mai probabil, ele identifică anumite combinații de forme, umbre și contraste, pe care învață să le asocieze cu o experiență pozitivă sau negativă. Cu toate acestea, rezultatul final este același: insectele pot diferenția între persoane diferite pe baza imaginilor fețelor.

Descoperirea are implicații care depășesc cu mult lumea insectelor. Ea oferă indicii importante despre modul în care funcționează percepția vizuală și memoria și ar putea inspira chiar dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială mai eficiente, capabile să proceseze informații complexe folosind resurse reduse.

În plus, studiul reprezintă încă un exemplu că inteligența din natură poate apărea în forme neașteptate. Deși sunt adesea privite doar ca polenizatori esențiali pentru ecosisteme, albinele continuă să demonstreze că ascund abilități surprinzătoare, pe care știința încă încearcă să le înțeleagă pe deplin.

Cum rețelele sociale afectează distructiv copiii, probabil că nu vom afla. YouTube tocmai a plătit ca să stingă un litigiu pe subiect