ADN-ul uman, în pericol de a fi piratat, conform cercetătorilor. Beneficiile hackerilor ”pasionați” de secvențiere genetică

Într-o epocă în care datele personale devin moneda digitală a secolului XXI, un nou tip de informație sensibilă intră în atenția hackerilor: ADN-ul uman. O echipă internațională de cercetători avertizează că tehnologia de secvențiere genetică, folosită în medicină, agricultură și cercetarea criminalistică, este extrem de vulnerabilă la atacuri cibernetice, iar implicațiile sunt profunde și potențial devastatoare.

Ce înseamnă „piratarea” ADN-ului în era digitală

Studiul, coordonat de Dr. Nasreen Anjum de la University of Portsmouth, publicat recent în revista IEEE Access, este primul care analizează în detaliu întregul lanț tehnologic implicat în secvențierea ADN – de la prelevarea probelor la interpretarea datelor. Potrivit cercetătorilor, fiecare etapă este susceptibilă de a fi compromisă: dispozitivele, software-ul și bazele de date conectate pot deveni uși deschise pentru atacuri informatice sofisticate.

Printre amenințările descrise în raport se numără:

• introducerea de coduri malware în ADN sintetic, care ar putea infecta sistemele de analiză;
• manipularea algoritmilor care interpretează datele genetice, cu scopul de a altera rezultatele;
• reidentificarea persoanelor pe baza informațiilor genetice publice, chiar și atunci când datele sunt anonimizate.

Acest tip de „biopiraterie digitală” poate avea consecințe care depășesc o simplă breșă de securitate: supraveghere nedorită, discriminare genetică sau chiar folosirea ADN-ului ca armă într-un posibil scenariu de bioterorism.

Lidia Buble, declaraţie de iubire rară pentru Horațiu Nicolau. Artista s-a filmat în noua maşină de lux a miliardarului

Ce a vrut să transmită Elena Udrea când a ieşit din penitenciar? Semnul pe care puţini l-au observat atunci. Foto

De ce devine genetică o vulnerabilitate cibernetică

Tehnologia de secvențiere ADN de nouă generație (NGS) este una dintre inovațiile majore ale medicinei moderne. Cu aplicații în oncologie, medicina personalizată, epidemiologie și multe alte domenii, ea promite tratamente mai eficiente și diagnostice mai precise. Totuși, tocmai gradul ridicat de integrare digitală al acestei tehnologii o face atractivă pentru atacatori.

„Datele genetice sunt, practic, cheia identității biologice a unui individ. Dacă sunt accesate de persoane neautorizate, consecințele pot fi iremediabile”, afirmă microbiologul Mahreen-Ul-Hassan, coautoare a studiului. Într-un context global în care multe baze de date genomice sunt deja publice, riscurile devin din ce în ce mai greu de ignorat.

Deși se vorbește adesea despre criptarea datelor ca soluție, cercetătorii subliniază că problema este mult mai complexă. Vulnerabilitățile pot apărea chiar și înainte de secvențierea efectivă, în etapele de manipulare fizică a probelor sau în infrastructura software utilizată.

Soluții și un apel urgent la acțiune

Autorii studiului cer o revizuire completă a protocoalelor actuale. Printre recomandările urgente se numără:

• implementarea unor protocoale de secvențiere securizate;
• stocarea criptată a tuturor datelor genomice;
• folosirea inteligenței artificiale pentru detecția automată a anomaliilor în procesul de secvențiere;
• colaborare între specialiști în genetică, securitate cibernetică și politici publice.

Conform cercetătorilor, lipsa unei abordări interdisciplinare și a unei legislații adecvate lasă un gol periculos care ar putea fi exploatat atât de grupuri infracționale, cât și de entități statale ostile.

ADN-ul nu este doar o secvență de litere – este codul vieții. În mâinile greșite, el poate deveni un instrument de manipulare, control sau chiar armă. Iar într-o lume în care hackerii nu mai vizează doar conturile bancare sau serverele guvernamentale, ci însăși biologia umană, protecția genetică ar putea deveni următoarea linie de apărare în războiul invizibil al secolului XXI, conform Science Daily.