Acestea sunt primele imagini surprinse cu cea mai mare cameră foto din lume. Dezvăluie milioane de galaxii și detalii din spațiu nemaivăzute până acum

Într-un moment considerat istoric pentru știința modernă, Observatorul Vera C. Rubin din Chile a publicat primele imagini test realizate cu cea mai mare cameră fotografică construită vreodată. Acestea oferă o privire uimitoare asupra Universului, surprinzând milioane de galaxii, mii de asteroizi necunoscuți până acum și detalii fine din nebuloase îndepărtate care nu au mai fost vizibile până în prezent. Imaginile marchează începutul unei misiuni de zece ani menită să revoluționeze înțelegerea noastră despre cosmos, inclusiv despre materia întunecată și energia întunecată.

Observatorul, construit pe vârful Cerro Pachón din Anzii chilieni, poartă numele renumitei astronome Vera Rubin, care a furnizat primele dovezi ale existenței materiei întunecate. Este finanțat în comun de National Science Foundation (NSF) și de Department of Energy (DOE) din SUA și va produce, potrivit oficialilor citați de CNN, „mai multe date decât toate telescoapele optice din istorie la un loc”.

Observatorul Vera C. Rubin al NSF-DOE, amplasat pe un vârf de munte din Chile, va revoluționa modul în care astronomii explorează cosmosul. (Foto: Aliro Pizarro Díaz/nsf-doe vera c. rubin observatory)

Un telescop fără precedent: de la asteroizi la nebuloase spectaculoase

Primele imagini capturate cu noul telescop acoperă doar 10 ore de observații, dar au oferit deja descoperiri spectaculoase. Au fost identificați 2.104 asteroizi, dintre care șapte în apropierea Pământului, niciunul cu risc de coliziune. Este un început promițător pentru un proiect care, conform estimărilor, va descoperi milioane de asteroizi în primii doi ani.

Rubin poate realiza mii de imagini în fiecare noapte, permițând detectarea unor corpuri cerești abia vizibile: comete interstelare, stele în explozie, galaxii în formare. Printre primele secvențe publicate se numără un mozaic impresionant cu nebuloasele Trifid și Lagoon – regiuni de formare stelară aflate în constelația Săgetătorului. Mozaicul este format din 678 de cadre și dezvăluie pentru prima oară nori de gaz și praf la mii de ani-lumină distanță.

Cum o aşteaptă Adrian Alexandrov pe Elena Udrea acasă? Fostul ministru ar da orice să fie alături de iubit şi de fetiţa lor, Eva. Foto

Prima reacție a lui Adrian Brîncoveanu după ce s-a despărțit de Andreea Marin. Cu ce se ocupă acum fostul partener al vedetei

Imaginea prezintă o mică porțiune din câmpul vizual complet al observatorului Vera C. Rubin (NSF-DOE), surprinzând detalii din roiul de galaxii Virgo – inclusiv două galaxii spirale (în colțul din dreapta jos) și trei galaxii aflate în proces de fuziune (în colțul din dreapta sus). (Foto: RubinObs/NOIRLab/SLAC/NSF/DOE/AURA)

O cameră cât o mașină și o imagine cât 45 de luni pline

Componenta centrală a observatorului este o cameră de dimensiunea unui automobil, cea mai mare de acest fel construită vreodată. Poate surprinde o zonă a cerului de mărimea a 45 de Luni pline într-un singur cadru. Pentru a reda întreaga imagine Rubin la rezoluție maximă, ar fi nevoie de 400 de televizoare 4K.

„Are un câmp vizual atât de larg și un ritm de observare atât de rapid încât pare că privim un film al cerului nocturn”, a explicat dr. Sandrine Thomas, responsabilă de proiectul optic al observatorului. Un video publicat pe YouTube de National Science Foundation ilustrează această capacitate: începe cu două galaxii și face zoom-out până la aproximativ 10 milioane de galaxii, ceea ce înseamnă doar 0,05% din cele 20 de miliarde pe care Rubin le va analiza în următorii 10 ani.

Messier 21, un grup tânăr de stele aflat lângă Nebuloasa Trifid, găzduiește numeroase stele de dimensiuni mici, cu o luminozitate discretă. (Foto: RubinObs/NOIRLab/SLAC/NSF/DOE/AURA)

De la misterele materiei întunecate la viitorul astronomiei

Scopul principal al observatorului este Legacy Survey of Space and Time (LSST) – un film ultradetaliat al cerului, realizat prin scanarea continuă a întregului emisfer sudic timp de un deceniu. Se vor monitoriza modificări de luminozitate și poziție ale obiectelor cerești, se vor observa supernove, fuziuni de galaxii, deplasări de asteroizi, totul în timp real.

Potrivit dr. Aaron Roodman de la Stanford University, „Rubin va detecta milioane de obiecte care se schimbă în fiecare noapte. Este o mașină de descoperiri fără egal, care ne va arăta Universul într-un mod cu totul nou.”

Unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului este investigarea naturii materiei și energiei întunecate – componente misterioase care formează aproximativ 95% din masa Universului, dar care nu pot fi observate direct. Rubin va permite cartografierea miliardelor de galaxii și urmărirea modului în care expansiunea Universului se accelerează, aducând noi răspunsuri la întrebările fundamentale ale cosmologiei.

Această imagine compozită combină 678 de cadre individuale pentru a evidenția detalii abia vizibile, precum nori de gaz și praf în nebuloasa Trifid (partea dreaptă sus) și în nebuloasa Lagoon. (Foto: RubinObs/NOIRLab/SLAC/NSF/DOE/AURA)

Zeci de mii de stele strălucesc în roiul globular NGC 6544. (Foto: RubinObs/NOIRLab/SLAC/NSF/DOE/AURA)

Un nou început pentru știința cosmică

„Rubin Observatory are potențialul de a revoluționa complet modul în care studiem cosmosul”, a declarat Brian Stone, reprezentant al NSF. „Va fi un punct de plecare pentru alte telescoape, dar și o sursă de descoperiri neimaginate.”

Nebuloasa Trifid este o combinație neobișnuită de forme cosmice: un roi deschis de stele, o nebuloasă de emisie formată din nori luminoși de gaz și praf care își emit propria lumină (zona roz), o nebuloasă de reflexie care reflectă lumina stelelor din apropiere (zona albastră) și o nebuloasă întunecată atât de densă încât blochează lumina obiectelor din spatele ei (zonele întunecate). (Foto: RubinObs/NOIRLab/SLAC/NSF/DOE/AURA)

Deși misiunea științifică oficială va începe abia în toamnă, pe 4 iulie observatorul va marca momentul „primei lumini” – prima observație științifică completă a cerului din emisfera sudică. Din acel moment, cerul nopții nu va mai fi niciodată la fel.