A făcut istorie la „Cărăbuș” ca unul dintre cei mai mari compozitori ai României. Povestea artistului Elly Roman, ”patriarhul muzicii românești”

Născut pe 7 mai 1905 în capitala României, Elly Roman avea să devină una dintre figurile fundamentale ale muzicii ușoare și de revistă românești. Crescut într-un mediu în care sunetul și armonia păreau a-i fi firești, Elly și-a desăvârșit educația muzicală atât la București, cât și la prestigioasa Academie de Muzică din Berlin. Aici a studiat Armonie, Contrapunct și Compoziție, perfecționându-și meșteșugul sub îndrumarea unor maeștri ai vremii. Întors în țară, a început o carieră bogată și variată, ce avea să-l transforme într-un veritabil „patriarh” al muzicii românești.

De la București la Berlin, cu o chemare pentru muzică

A fost dirijor în anii interbelici la unele dintre cele mai cunoscute teatre din București: Maria Ventura, Alhambra, Colos, Barașeum, Atlantic și Savoy.

Într-o perioadă de mari frământări politice și sociale, Elly Roman nu s-a lăsat descurajat. Chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când evreii erau persecutați, Tudor Mușatescu i-a oferit sprijinul său, permițându-i lui Elly Roman să semneze compozițiile sub numele său.

Astfel, creația muzicală a lui Roman a continuat să existe și să încânte publicul, chiar și în cele mai întunecate vremuri.

Inna şi Alexandra Stan, împreună pe scenă. Au făcut show de zile mari, însă fanii au avut ceva de criticat: „Eu nu înţeleg”

Cu ce se stropesc castraveții pentru a-i scăpa de afide. Un ingredient din casă rezolvă imediat problema

Vezi și: ”Inimă, nu fi de piatră” și adu-ți aminte de maestrul Edmond Deda. Povestea unui artist complet: dirijor, compozitor, cântăreț, pianist

Glorie pe scena Teatrului „Cărăbuș”

Numele lui Elly Roman este indisolubil legat de teatrul de revistă românesc și, în special, de celebrul teatru „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase. Pentru acest teatru a scris muzica spectacolului „Așa e viața!”, în colaborare cu Randy Laver.

Această producție marca începutul unei colaborări strălucite și durabile între Elly Roman și scena de revistă românească, scenă ce avea să-i ofere prilejul de a se manifesta plenar ca artist.

În perioada 1949–1952, Roman devine director muzical la Teatrul de Revistă Savoy. Aici compune și dirijează muzica unor spectacole de referință, precum „Miniaturi pe portativ”, cu o distribuție de elită formată din Tanti Cocea, H. Nicolaide, Titi Botez, Dorina Drăghici și Luigi Ionescu, și „Melodii… Melodii… Melodii…”, unde i-a avut ca interpreți pe Ion Lucian, Gică Petrescu, Dorel Livianu, Nicolae Nițescu și Ion Antonescu-Cărăbuș.

Aceste spectacole nu erau doar divertisment, ci și manifestări de rafinament muzical și teatral, în care creația lui Elly Roman strălucea prin originalitate și sensibilitate.

Un compozitor prolific și un inovator al genului

În întreaga sa carieră, Elly Roman a semnat muzica pentru peste 3.000 de piese de muzică ușoară, revistă, comedie și operetă. A fost un creator inepuizabil, mereu în căutarea unei noi sonorități, a unei noi stări transmise publicului.

Unele dintre cele mai cunoscute melodii ale sale, precum „Două viori”, „Uite-așa aș vrea să mor”, „Tu nu mai ești a mea”, „Ilona”, „Nu mai plânge, baby” sau „Primul ghiocel” au devenit veritabile bijuterii muzicale interpretate de voci de referință: Jean Moscopol, Cristian Vasile, Gică Petrescu, Margareta Pâslaru, Nicolae Nițescu, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru sau Constantin Drăghici.

Dar Elly Roman nu s-a limitat la muzica de concert. A scris și pentru scenă, pentru spectacole cu o puternică componentă teatrală, dezvoltând astfel un stil care îmbina umorul cu melodia, satira cu lirismul.

Dintre spectacolele celebre la care a contribuit se numără „Ocolul Pământului în 30 de melodii”, în distribuția căruia se regăseau Zizi Șerban, Horia Căciulescu, Ciupi Rădulescu, Vasile Tomazian, Ștefan Tapalagă, Trio Caban și Naeghita — și „București 500”, cu Maria Tănase, Gică Petrescu, Dorina Drăghici și Trio Grigoriu.

Vezi și: I-a ”cuplat” pe scenă pe Stela Popescu cu Alexandru Arșinel și Vasile Muraru cu Nae Lăzărescu. Povestea lui Bițu Fălticineanu, unul dintre cei mai mari regizori ai României

Elly Roman și N. Stroe. Foto arhivă Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Arta în slujba scenei românești

Elly Roman a fost o prezență constantă pe afișele marilor producții ale Teatrului de Revistă. În anii ’50 și ’60, semnează muzica pentru o serie de spectacole de succes: comedia „Nunta la mănăstire” (1958), revuistica „DO, RE, MI, FA… etcetera!” (1959), „Cu concertul în buzunar” (1960), „Șapte note potcovite” (1961), o micro-revistă semnată de Mircea Crișan, și musicalul „Bimbirică”.

A explorat toate formele spectacolului muzical, de la comedii la cabaret, punându-și semnătura pe producții ca „Nu aduce ziua ce aduce noaptea!” (1966), un cabaret literar-muzical de succes, sau pe spectacolul „Deschis pentru renovare”, unde în distribuție regăsim nume sonore ca Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Ioana Casetti, Nae Lăzărescu.

Fiecare creație a sa demonstra o înțelegere profundă a sensibilităților publicului și o rafinată intuiție scenică. Muzica sa nu era doar o completare sonoră a piesei, ci un personaj în sine, care aducea emoție, intensitate și coerență întregii construcții artistice.

Cel care a fost supranumit „patriarhul muzicii românești”

Viața lui Elly Roman a fost închinată muzicii. A trăit pentru scenă, pentru sunet, pentru public. I-a modelat gustul, l-a educat și, prin creația sa, l-a făcut să viseze.

A fost un deschizător de drumuri, un inovator, un arhitect sonor care a reușit să dea contur și identitate muzicii ușoare românești. Și-a pus amprenta nu doar asupra repertoriului artistic, ci și asupra unei întregi generații de interpreți și compozitori.

Elly Roman s-a stins din viață în anul 1996, dar muzica sa continuă să dăinuie. A lăsat în urmă un patrimoniu imens, o adevărată comoară a culturii muzicale românești.

Prin compozițiile sale, prin contribuțiile aduse teatrului de revistă, prin pasiunea cu care a trăit și creat, Elly Roman și-a câștigat pe drept cuvânt locul printre cei mai mari artiști ai României.

Astăzi, când privim înapoi spre epoca de aur a teatrului și muzicii românești, numele lui Elly Roman strălucește printre cele mai ilustre.

A fost mai mult decât un compozitor: a fost un creator de emoții, un constructor de lumi sonore, un simbol al rafinamentului artistic. Iar în inimile celor care i-au ascultat melodiile și i-au aplaudat spectacolele, Elly Roman va rămâne mereu sinonim cu muzica autentică românească.

Vezi și: Povestea celui mai longeviv festival de muzică din România. ”Crizantema de Aur”, spectacolul suprem care ne încântă auzul și privirea de aproape 50 de ani