Viteza cu care fug românii din țară depășește record după record. Migrația definitivă arată cum România e pe cale de dispariție

România se confruntă cu o criză demografică fără precedent, pe măsură ce numărul românilor care părăsesc definitiv țara atinge noi recorduri. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), anul trecut a marcat un vârf al migrației externe, cu un număr de emigranți care nu s-a mai văzut în ultimii 30 de ani. Această realitate îngrijorătoare subliniază o problemă structurală a României, care nu doar că își pierde constant cetățenii, dar devine din ce în ce mai dependentă de imigrație pentru a menține un echilibru demografic fragil.

Un exod de proporții: pierderi demografice uriașe

Conform datelor INS, România a pierdut prin migrația externă un număr echivalent cu populația celui mai populat județ al țării, Iași, adică aproximativ 700.000 de locuitori, doar în ultimii 30 de ani. În 2023, plecările definitive din județele țării au continuat să crească, atingând niveluri alarmante. Cel mai grav afectate sunt județele din care emigrează tineri și adulți în floarea vârstei, lăsând în urmă o populație îmbătrânită și mai puțin capabilă să susțină economic comunitățile locale.

Migrația definitivă afectează toate regiunile României, dar unele județe sunt mai lovite decât altele. În mod tragic, cei mai mulți dintre cei care părăsesc țara sunt tineri din grupa de vârstă 15-19 ani, urmați de adulți între 35 și 44 de ani, care sunt la apogeul vieții lor profesionale. Aceasta înseamnă că România pierde nu doar cetățeni, ci și forța de muncă vitală pentru dezvoltarea economică și socială a țării.

Brigitte Bardot este de nerecunoscut acum. Cum a ajuns să arate actrița la 90 de ani, detaliul trist pe care fanii l-au observat

Surpriză la MasterChef. Cine și-a făcut apariția în platoul emisiunii, reacția lui Bontea, Scărlătescu și Dumitrescu

Educația românilor, exportată peste hotare

Un alt fenomen preocupant este plecarea tinerilor români la studii în străinătate. Potrivit UNESCO, peste 15.000 de tineri români sunt înscriși în instituții de învățământ superior din afara țării, cu destinații principale precum Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Germania și Franța. Deși studiile în străinătate pot reprezenta o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor, realitatea este că majoritatea nu se mai întorc în România după finalizarea studiilor, contribuind astfel la fenomenul de „brain drain” (exodul creierelor).

Supra-calificarea: un paradox dureros

Un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că mulți dintre emigranții români sunt supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă în străinătate. În țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate, în timp ce în Spania și Italia doar 5% dintre români au astfel de ocupații. În același timp, mulți români lucrează în domenii precum agricultura, construcțiile sau serviciile de menaj, unde munca fizică intensă și salariile mici sunt regula.

Supra-calificarea este un fenomen care afectează veniturile și satisfacția în muncă a românilor din diaspora. Potrivit studiului OECD, 50% dintre românii cu studii superioare care au emigrat lucrează în ocupații care nu necesită calificările pe care le dețin. Aceasta este o rată mult mai mare decât în cazul altor migranți din țările vecine, ceea ce indică o dificultate suplimentară în integrarea românilor pe piața muncii din țările gazdă.

O țară pe cale de dispariție?

Datele și tendințele demografice recente ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul României. Pe de o parte, țara își pierde constant tinerii, forța de muncă și chiar viitorii lideri, pe măsură ce aceștia aleg să-și construiască viața în străinătate. Pe de altă parte, România devine tot mai dependentă de imigrație pentru a compensa declinul natural al populației. Însă, imigrația nu poate compensa pierderea unui număr atât de mare de cetățeni și a resurselor umane care părăsesc țara în căutarea unor condiții de viață mai bune.

Exodul masiv de populație reflectă nu doar lipsa de oportunități și speranță în România, ci și o serie de probleme structurale care afectează economia, educația și piața muncii. În plus, rata ridicată de supracalificare a emigranților români evidențiază dificultățile de adaptare pe piețele de muncă din alte țări și subutilizarea capitalului uman românesc.

România se confruntă cu o criză demografică și socială majoră, pe măsură ce migrația externă continuă să depășească record după record. Fără intervenții politice și economice adecvate, țara riscă să își piardă o mare parte din populația activă, ceea ce va avea consecințe grave pe termen lung. Deși imigranții din alte țări pot ajuta la menținerea echilibrului demografic pe termen scurt, nu pot compensa pierderea resurselor umane și a tinerilor talentați care aleg să plece. România trebuie să găsească urgent soluții pentru a crea oportunități reale de dezvoltare pentru cetățenii săi, pentru a preveni un declin ireversibil al națiunii.