14 feb. 2024 | 07:30

Culmea bulei imobiliare din România, cum au ajuns românii să fugă de apartamente noi. Cât costă locuințele vechi, de ce sunt ”mai bune”

ACTUALITATE
Culmea bulei imobiliare din România, cum au ajuns românii să fugă de apartamente noi. Cât costă locuințele vechi, de ce sunt ”mai bune”

Într-un peisaj imobiliar românesc în continuă efervescență, 2024 a adus o realitate paradoxală: în marile orașe, apartamentele vechi ajung să coste mai mult decât cele noi, o tendință care contrazice intuiția comună și dezvăluie noi dinamici pe piața locuințelor.

Monica Dudău, manager de marketing în cadrul unei agenții imobiliare, oferă un exemplu concret: un apartament cu două camere în Cartierul Dristor din București, extrem de căutat de cumpărători, are acum un preț mediu de 85.000 de euro, cu o creștere semnificativă față de anul precedent.

Această tendință de scumpire, de 9% față de anul trecut, este surprinzătoare, mai ales în contextul în care românii amână să cumpere locuințe, iar motivele care stau în spatele acestei creșteri sunt multiple și complexe.

Citește și: Bula imobiliară din România anului 2024, consecința unui apetit nerealist pentru credite ipotecare. Ce se întâmplă cu prețurile la apartamente

Prețurile la apartamente și piața imobiliară din România

Pe de o parte, creșterea TVA de la 5% la 9% pentru construcțiile noi, alături de obligațiile impuse de Directiva Europeană privind eficiența energetică, au contribuit la majorarea costurilor de achiziție și construcție ale apartamentelor noi. Bogdan Ivan, secretar general al Asociației de Dezvoltare Imobiliară din România, explică că noile cerințe, precum utilizarea a cel puțin 30% surse de energie din resurse regenerabile, adaugă presiuni suplimentare asupra prețurilor finale ale locuințelor noi.

În acest context, apartamentele vechi devin relativ mai atractive, iar prețurile lor sunt împinse în sus, parțial, de creșterea prețurilor la cele noi. Vânzătorii de apartamente vechi, încercând să capitalizeze pe această tendință, testează piața cu prețuri mai ridicate, în speranța că vor găsi cumpărători dispuși să plătească. O astfel de strategie este ilustrată de cazul unei femei care, după ce nu a reușit să vândă un apartament la prețul inițial, a majorat prețul, anticipând o posibilă creștere a cererii sau a valorii percepute a proprietății.

Citește și: Bula imobiliară din România ”lovește” și amatorii de chirii. Au explodat prețurile cu peste 20%, dar sunt și salturi mai mari

Impactul dobânzilor asupra numărului de tranzacții

Pe lângă factorii structurali, tranzacțiile imobiliare sunt afectate și de mediul macroeconomic, în special de dobânzile ridicate, care descurajează achizițiile de locuințe. Specialiștii observă o scădere a numărului de tranzacții în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fenomen care reflectă prudența și reticența cumpărătorilor.

Fenomenul prin care apartamentele vechi ajung să coste mai mult decât cele noi în marile orașe din România evidențiază complexitatea și volatilitatea pieței imobiliare. Factori diverși, de la schimbările legislative și reglementările privind eficiența energetică, la strategiile vânzătorilor și condițiile macroeconomice, modelează acest peisaj. Într-o lume ideală, aceste dinamici ar trebui să conducă la o piață mai echilibrată și sustenabilă, dar realitatea actuală arată că cumpărătorii trebuie să navigheze cu grijă și să evalueze cu atenție opțiunile disponibile, înainte de a face o investiție majoră într-o locuință.