Aproape un milion de români nu au folosit niciodată internetul: Cine sunt și de ce stau departe de tehnologie
Deși accesul la internet a devenit o normalitate pentru majoritatea românilor, datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că aproape 800.000 de persoane cu vârsta de peste 16 ani nu au utilizat niciodată internetul. Fenomenul, deși surprinzător în era digitală, ridică semne de întrebare legate de barierele care îi țin pe acești oameni departe de tehnologie.
Cele mai multe persoane care nu folosesc internetul sunt din categoria de vârstă 55-74 de ani, reprezentând peste 640.000 dintre cei intervievați. Totuși, chiar și tinerii între 16 și 34 de ani sunt prezenți pe această listă, aproximativ 43.000 dintre ei declarând că nu au accesat niciodată lumea online.
Motivele refuzului: lipsa interesului sau temeri legate de siguranță
Lipsa accesului la internet nu este doar o problemă tehnică sau financiară, ci și una de percepție. Mulți dintre cei care evită utilizarea internetului invocă lipsa nevoii sau a interesului, spunând că nu au de ce să fie conectați. În rândul vârstnicilor, există și percepția că internetul „nu este pentru ei” sau că este prea complicat să învețe să-l folosească.
Pe de altă parte, unii români se tem de riscurile pe care le asociază cu dispozitivele inteligente conectate la internet. Argumentele frecvent menționate includ:
- Preocupări legate de confidențialitate – mulți se tem că datele lor personale ar putea fi furate.
- Teama de atacuri cibernetice – unii cred că dispozitivele ar putea fi compromise de hackeri.
- Sănătatea personală – există oameni care sunt convinși că tehnologia conectată poate avea un impact negativ asupra sănătății.
În plus, costurile ridicate și lipsa compatibilității între dispozitive sunt alte obstacole pentru cei care se gândesc să adopte tehnologia modernă.
Accesul la internet și decalajele regionale
În 2024, aproape 89% dintre gospodăriile din România au avut acces la internet, în creștere față de anii precedenți. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între regiunile țării. Zonele urbane, precum București-Ilfov, înregistrează cele mai mari rate de conectare (95,2%), în timp ce regiunile Nord-Est și Sud-Est rămân în urma mediei naționale, cu rate sub 86%.
Educația și tipul gospodăriei influențează, de asemenea, accesul la internet. Familiile conduse de persoane cu studii superioare au acces la internet în proporție de 98,5%, comparativ cu doar 50% dintre gospodăriile conduse de persoane cu un nivel educațional scăzut. Familiile cu copii sunt mult mai conectate decât cele fără, evidențiind impactul tehnologiei asupra educației și vieții de zi cu zi.
În ciuda barierelor, pandemia COVID-19 a accelerat procesul de digitalizare, determinând multe familii să investească în conectivitate pentru a face față cerințelor educaționale și profesionale. Totuși, un segment semnificativ al populației rămâne reticent sau incapabil să se adapteze la noile realități digitale.
Faptul că aproape 800.000 de români nu au folosit niciodată internetul reflectă un decalaj digital care nu poate fi ignorat. Este esențial să înțelegem motivele din spatele acestor statistici și să investim în educație digitală și accesibilitate. Numai astfel putem asigura o incluziune reală în societatea modernă, în care conectivitatea reprezintă mai mult decât un lux – este o necesitate.