Locurile din România care ascund comori nebănuite: ce s-a întâmplat cu zecile de kilograme de aur ale dacilor

Sarmizegetusa Regia, Germisara şi râul Strei sunt trei dintre locurile ce au devenit cunoscute datorită comorilor impresionante ce au fost găsite în aceste zone.

Comorile dacice descoperite aici însumează mai bine de 100 de kilograme de aur şi argint, dar și obiecte dintre cele mai diverse, de pe vremea dacilor.

Așezare dacică Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia, izvor nesecat de comori, de mai bine de 200 de ani

Căutătorii de comori răscolesc această zonă de mai bine de 200 de ani, dar acum aceasta face parte din patrimoniul UNESCO, așadar vânătorii de comori neautorizați nu mai au ce căuta aici, în condiții de ilegalitate.

„Fiecare om sărac spera că fabuloasele comori ce se ascund printre ruine îl vor scăpa odată pentru totdeauna de mizerie şi-l vor face bogat.

Grupurile ce se îndreptau spre munţi cu topoare, sape, lopeţi, au atras pe drum şi pe oamenii ce prăşeau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sănătos mergea spre Grădişte”, scria istoricul Sigismund Jako, în 1966.

Veste ȘOC! Starea lui Kate Middleton este gravă. A fost diagnosticată cu o nouă boală. E panică uriașă

Apar noi locuri de muncă în România. Angajările vor curge pe bandă rulantă, schimbarea majoră care urmează în țară

Cele mai multe comori au fost descoperite abia după 1990, printre acestea existând „25 de brăţări spiralice din aur (11 căutate încă prin Interpol), un tezaur de monede Lysimach, din aur, de peste 30 de kilograme, din care s-au recuperat doar 37 piese; 25 de kilograme de monede Koson din aur din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de mii de monede Koson din argint şi o matriţă de bronz, considerată unică în lume”, scrie Adevărul.

Râul Strei, ținta căutătorilor de aur

Conform mărturiilor istorice, aici, în imediata apropiere a râului Strei, și-ar fi îngropat Decebal comorile imense, înainte ca Dacia să fie cucerită de romani.

O parte dintre ele ar fi fost descoperite de romani, ulterior, de vreme ce altele au fost scoase la iveală abia în secolul al XVI-lea.

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva.

Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească.

Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi de aur au aflat”, relata istoricul Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor, potrivit sursei citate anterior.

La rândul său, Piatra Roşie a intrat în atenţia istoricilor la mijlocul anilor 1940, când aici au început primele campanii arheologice.

În ultimii câțiva zeci de ani, aşezarea a fost îndelung răscolită de căutători, dar și de braconieri.

Se face că și aceștia au avut noroc, astfel că au descoperite alte obiecte antice preţioase şi scuturi antice, cinci dintre ele nefiind recuperate de autorităţi, între timp.

Masca de bronz descoperită la Piatra Roşie, în anul 1949, a stârnit interesul arheologilor, aceștia asociind-o cu zeița Bendis, venerată de daci.

„Descoperirile arheologice vin să ne arate că la geto-daci a existat cu siguranţă un cult al vetrei, fără să se poată preciza dacă este vorba despre cinstirea unei zeiţe ori a unor protectori ai casei şi animalelor.

Diana romană la noi ar fi reprezentat-o Artemis – Bendis tracică, despre care ne vorbeşte Herodot, spunând că femeile din Tracia şi din Peonia, când jertfesc zeiţei Artemis – Regina, îndeplinesc ritualuri folosind întotdeauna paie de grâu”, a declarat Ion Horaţiu Crişan.