Curtea Penală Internațională, explicații despre mandatul de arestare pentru Putin. Cât timp este valabil, lovitură dură împotriva Rusiei

Curtea Penală Internațională (CPI) plănuiește să deschidă două cazuri de crime de război legate de invazia rusă în Ucraina și să emită mandate de arestare împotriva „mai multor persoane”, potrivit New York Times (NYT) și Reuters, citând actuali și foști oficiali care au cunoștință de această decizie și care nu au fost autorizați să vorbească public.

CPI, mandat de arestare pe numele lui Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului

Update 21 martie, ora 08.08. Mandatul de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin nu va expira atunci când războiul din Ucraina se va încheia, susține procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan.

„Nu există un termen de prescripție pentru crimele de război. Acesta este unul dintre principiile de la Nürnberg, iar indivizii – oriunde s-ar afla în lume – trebuie să realizeze că legea este prezentă și că există responsabilități care vin odată cu autoritatea”, a anunțat Khan.

Potrivit instanței de la Haga, mandatul de arestare pentru Putin și comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, va rămâne pentru tot restul vieții lor,„dacă nu se vor prezenta în fața judecătorilor independenți ai tribunalului și dacă judecătorii, pe fond, vor decide să respingă un caz”.

Update 17 martie, ora 18.39. Înalți oficiali ucraineni au salutat vestea că Tribunalul Penal Internațional a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Procurorul general Andriy Kostin a declarat că această decizie este „istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.

Andriy Yermak, șeful personalului prezidențial, a declarat că mandatul este „doar începutul”.

Dar mandatul de arestare a lui Putin „nu are nicio semnificație pentru țara noastră”, spune Rusia

A venit vestea tristă despre Florin Piersic! Medicii au descoperit că...Verdictul schimbă totul

DATA la care Putin va ataca România! Alertă de ultim moment

Răspunsul Rusiei la mandatul de arestare emis împotriva lui Vladimir Putin nu este o surpriză pentru nimeni.

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, a declarat:

„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia.”

Maria Liova-Belova a declarat că mandatul de arestare a sa, suspectată de deportare de copii, validează munca sa de „ajutorare a copiilor din țara noastră”.

Curtea Penală Internațională a anunțat că o suspectează pe Maria Lvova-Belova de crima de război de deportare ilegală a copiilor din Ucraina.

„Este minunat că comunitatea internațională a apreciat munca de ajutorare a copiilor din țara noastră”, a declarat aceasta, potrivit agenției de presă RIA Novosti.

Luna trecută, Liova-Belova a declarat că a „adoptat” un copil din orașul ucrainean Mariupol.

Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI.

În cele din urmă și-a retras semnătura în 2016, într-o perioadă în care se afla sub presiune din cauza confiscării Crimeei cu doi ani mai devreme, precum și a atacurilor sale aeriene în Siria.

Putin nu recunoaște jurisdicția CPI, care îl suspectează de deportarea ilegală a copiilor din Ucraina și de transferul lor în Rusia.

Activiștii pentru drepturile omului urmăresc alte acuzații de crime de război și crime împotriva umanității.

Update 17 martie, ora 18.08. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin. Acesta este acuzat de crime de război, deportarea ilegală a populației și transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia, anunță CPI.

„Dl Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și pentru cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă [în temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) și al articolului 8 alineatul (2) litera (b) punctul (viii) din Statutul de la Roma]. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că dl Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele menționate anterior, (i) pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin intermediul altora [articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma] și (ii) pentru că nu a exercitat un control corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele sau au permis comiterea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în temeiul răspunderii superioare [articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma]”.

Un mandat de arestare a fost emis și pe numele comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Alekseyevna Liova-Belova.

Update 14 martie, ora 11.46. Rusia a anunțat, marți, că nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga (CPI), care se pregătește să emită primele mandate de arestare împotriva unor cetăţeni ruşi în legătură cu războiul din Ucraina.

„Nu recunoaștem această Curte, nu recunoaștem jurisdicția acestei Curți. Așa ne raportăm la această chestiune”, a reacționat secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a adăugat că poziţia Kievului înseamnă că obiectivele Rusiei în Ucraina pot fi atinse numai prin „mijloace militare”.

Știrea inițială: Cazurile ar reprezenta primele acuzații internaționale care vor fi aduse de la începutul războiului din Rusia și vin după luni de muncă a echipelor speciale de anchetă ale CPI.

Primul caz pe care CPI urmează să îl deschidă se referă la presupusele răpiri de copii ucraineni de către Rusia. Cel de-al doilea se referă la faptul că Rusia a țintit „fără încetare” infrastructura civilă, inclusiv rezervele de apă și rezervoarele de gaz, potrivit NYT.

Primul pas al procurorului-șef al CPI, Karim Khan, este de a prezenta acuzațiile sale unui grup de judecători de instrucție, care vor decide dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe dovezi, potrivit NYT.

Într-un răspuns la o solicitare din partea CNN cu privire la reportajul NYT, Biroul procurorului CPI a declarat că „nu oferă niciun comentariu cu privire la acest raport”.

Șeful CPI a vizitat Ucraina luna trecută pentru a investiga atacurile Rusiei asupra energiei electrice și a altor infrastructuri.

Ce spune procurorul-șef al CPI

Khan a declarat reporterilor în timpul vizitei că „vedem în mod clar un model, cred, în ceea ce privește numărul, amploarea și amploarea atacurilor împotriva rețelelor electrice din Ucraina. Și trebuie să analizăm de ce are loc acest lucru; dacă sunt sau nu ținte legitime și dacă sunt sau nu vizate din alte motive”.

„Se pare că sunt multe pagube în Ucraina și s-ar putea foarte bine să fie parte a unei politici și a unui plan și trebuie să ajungem la fondul problemei și să vedem dacă există sau nu responsabilitate penală și, dacă există, avem o Curte Penală Internațională care are competența de a analiza acest lucru”, a adăugat el.

Întrebat dacă nu cumva procesul instanței ar putea fi prea lent pentru a răspunde așteptărilor ucrainenilor, procurorul de rang înalt a declarat: „Ceea ce își doresc oamenii nu sunt victorii de Pyrrhus”.

„În calitate de procuror, suntem ofițeri ai instanței. Nu suntem aici pentru a primi aplauze  (…) Ori de câte ori ne mișcăm, (oamenii) ar trebui să aibă încredere că acesta nu este un proces politic”, a continuat el.