A doua cea mai adâncă „gaură albastră” din lume, descoperită în largul coastei Mexicului: ce secrete ascunde

A doua cea mai adâncă gaură albastră din lume a fost descoperită în golful Chetumal din Mexic. Cu o adâncime de 274 de metri, această peșteră marină masivă a fost numită Taam ja’, care înseamnă „apă adâncă” în limba mayașă.

Oamenii de știință de la Colegio de la Frontera Sur au descoperit pentru prima dată gaura albastră în septembrie 2021, dar au lansat recent un studiu despre descoperire.

Folosind scufundări, probe de apă și sonde de eco-sunet, munca lor sugerează că gaura albastră are o suprafață de 13.690 de metri pătrați și prezintă laturi foarte abrupte, cu pante de 80 de grade. Gura sa se află la puțin sub cinci metri sub nivelul mării, unde apa se schimbă semnificativ odată cu gradienții de temperatură și salinitate.

Gaura albastră din Mexic

În ceea ce privește adâncimea, este a doua, după una găsită în Sansha Yongle, China, care are o adâncime de 300 de metri. Cu toate acestea, noua gaură albastră este considerabil mai adâncă decât celebra Great Blue Hole din largul coastei Belizei, care are 125 de metri adâncime.

De ce ar trebui să renunți la staniol pentru a înveli alimentele, conform experților în sănătate alimentară

500 de tineri au ieșit în stradă, la Universitate, pentru a protesta împotriva lui Călin Georgescu: ”Iubirea de țară nu-i legionară!”

A fost găsită în largul coastei de sud-est a Peninsulei Yucatán din Mexic, locul unde celebrul asteroid ucigător de dinozauri a lovit în urmă cu 66 de milioane de ani. Aceasta face parte din colțul plin de geologie fascinantă, cum ar fi cea mai mare peșteră subacvatică din lume, numită Sistema Sac Actun.

Cercetătorii care au descoperit Taam ja’ spun că studiile ulterioare ar trebui să analizeze diversitatea microbiană a apelor și să înțeleagă ce fel de viață trăiește aici. Studierea structurii și geologiei găurii albastre ar putea, de asemenea, să descopere mediul și clima din trecutul îndepărtat.

La urma urmei, găuri albastre ca aceasta s-au format în timpul ultimei ere glaciare, când nivelul mării era cu peste o sută de metri mai jos decât în prezent. Ele ar fi început ca o peșteră de calcar, dar pe măsură ce apa mării s-a ridicat, s-au inundat și tavanul s-a prăbușit, formând o cavernă marină.

Oamenii de știință au descoperit chiar fosile de creaturi preistorice, cum ar fi țestoase și crocodili, încorporate în găuri albastre similare. De asemenea, se știe că sunt habitate pline de viață și pentru creaturi vii, inclusiv corali, țestoase marine și rechini, ca să nu mai vorbim de o bogăție de viață microbiană unică.

Nimeni nu știe încă ce minuni ale naturii sunt în Taam ja’, dar cu siguranță va oferi câteva descoperiri.