Teoria Conspirației: Cum separi adevărul de minciună, în 10 pași simpli

Teoria Conspirației: Cum separi adevărul de minciună, în 10 pași simpli

Cu toții știm măcar de o teorie a conspirației extrem de populară și avem deja propria noastră impresie despre cât de veridică este sau nu. Dar cum ajungem să stabilim acest lucru? Care este sistemul de gândire și de apreciere la care apelăm, înainte de a crede într-o teorie a conspirației sau de a o considera, așa cum îi spune și numele, o simplă conspirație?

Ei bine, experții în psihologie au reușit să stabilească un scurt ghid în 10 pași, pe care-l recomandă celor ce se află în dilema de a stabili adevărul despre o anumită teorie a conspirației.

Când nu știi ce să crezi sau, mai bine zis, când vrei să verifici „științific” dacă o anumită teorie a conspirației are sau nu are șanse de a evoca un adevăr, trebuie să verifici gradul ei de potrivire cu fiecare dintre cele 10 puncte de mai jos.

Evident, cu cât similitudinile sunt mai numeroase, iar cele ce sunt expuse mai jos se regăsesc în mare parte în cazul tău, cu atât șansele de a te afla în fața unui mare fake sunt mai mari.

Iată ce ar trebui să analizezi cu mare atenție, înainte de a crede sau a respinge o anumită teorie a conspirației:

1. Se presupune că dovada conspirației reiese dintr-un model de „conectare a punctelor” între evenimente care nu trebuie să fie conectate cauzal. Atunci când nicio dovadă nu susține aceste conexiuni, cu excepția acuzației de conspirație, sau atunci când dovezile se potrivesc la fel de bine cu alte modele – sau aleatorii – teoria conspirației este probabil falsă.

Prin urmare, întreabă-te simplu și la obiect: ce dovezi am despre faptul că evenimentul X are legătură cu evenimentul Y?

2. Dacă teoria conspirației implică agenți super-puternici, este probabil falsă. Desigur, nu vorbim despre o probabilitate de 100%, să spunem asta ar fi în sine o teorie a conspirației. Agenții din spatele modelului conspirației ar avea nevoie de o putere aproape supraomenească pentru a reuși ceea ce evidențiam la primul punct. De cele mai multe ori, în majoritatea circumstanțelor, oamenii, agențiile și corporațiile nu sunt atât de puternici pe cât credem că sunt. Dacă teoria conspirației implică agenți super-puternici, este probabil falsă.

3. Teoria conspirației este complexă, iar finalizarea ei cu succes necesită un număr mare de elemente reunite la momentul potrivit și în ordinea potrivită. Cu cât sunt mai multe elemente implicate și cu cât este mai delicat calendarul secvenței în care trebuie să se adune, cu atât este mai puțin probabil ca teoria conspirației să fie adevărată.

4. Cu cât sunt mai mulți oameni implicați în teoria conspirației, cu atât este mai puțin probabil ca aceasta să fie adevărată. Fii atent la acest detaliu și analizează-l, atunci când ai în față o teorie a conspirației. Pe cale inversă, cu cât teoria cuprinde mai puține personaje, entități, actori etc, cu atât șansele de a fi falsă cresc exponențial.

5. Dacă teoria conspirației cuprinde o ambiție grandioasă de a controla o națiune, o economie sau un sistem politic și mai ales dacă vizează dominația lumii, este aproape sigur falsă. Cu cât conspirația este mai mare, cu atât este mai probabil să eșueze tocmai pentru că este mult prea laborioasă pentru a putea fi controlată.

6. Când teoria conspirației trece de la evenimente mici care ar putea fi adevărate la evenimente mult mai mari care au probabilități mult mai mici de a fi adevărate, este foarte probabil falsă. Cele mai multe conspirații reale implică evenimente și ținte foarte specifice, tocmai pentru ca ascultătorii să fie ușor de manipulat. Parcă tinzi mai degrabă să achiesezi la idee aparent fantezistă, dacă ea pleacă de la un adevăr incontestabil, pe care-l cunoaște toată lumea – nu-i așa?

7. Dacă teoria conspirației atribuie semnificații și interpretări sinistre evenimentelor inofensive sau nesemnificative, cel mai probabil este falsă.

8. Dacă teoria conspirației combină fapte și speculații fără a face distincția între cele două și fără a atribui grade de probabilitate sau de fapte componentelor afirmației sale, este probabil să fie falsă.

9. Vei recunoaște o teorie a conspirației prin faptul că cel ce o prezintă poate da semne de paranoia. Practic, e un individ care nu crede în absolut nimic, de la entități guvernamentale, la organizații caritabile, se îndoiește de absolut orice îl înconjoară și crede într-un scop ascuns al acțiunilor fiecăruia.

10. Teoreticienii conspirației refuză, de obicei, să ia în considerare explicații alternative, respingând toate dovezile care ne confirmă pentru teorie și căutând în mod flagrant doar dovezi de confirmare pentru a susține ceea ce a fost determinat a priori ca fiind adevăr. Mare atenție la acest semnal – este unul foarte ușor de detectat, încă de la primele schimburi de replici cu un teoretician conspiraționist sau cu o persoană care propagă astfel de teorii.

Desigur că acestea nu sunt singurele elemente de identificare ale unei teorii de acest tip. Specialiștii au reușit până acum să elaboreze numeroase modele de recunoaștere a acestor tentative de manipulare socială și mai spun un lucru interesant. Este vorba despre faptul că, atunci când vorbim despre conspirații, contează foarte mult nu doar ceea ce auzim, ci mai ales locul unde o auzim.

Una e să auzi o teorie a conspirației pe Wall Street, alta în Coreea de Nord. Experții susțin că, în funcție de tipul de țară, conspirația ia și ea diferite forme și, în cazul statelor autocrate, închise, totalitare, conspirația pleacă chiar de la autorități, în timp ce în democrații ea se încearcă a fi combătută.

„La acești factori ar trebui să mai adăugăm unul: tipul de țară sau societate în care se presupune că se desfășoară conspirația.

Democrațiile liberale deschise, transparente și libere fac mai dificilă desfășurarea unei conspirații din cauza aparatului existent pentru a preveni formarea de caballe ilegale sau imorale pentru a înșela sistemul, în timp ce societățile închise, autocratice protejează și chiar permit șmecherii conspirative, iar în unele cazuri guvernul însuși este cea mai periculoasă conspirație cu care se confruntă cetățenii.

Iar cercetătorii au descoperit că teoriile conspirației despre guvern sunt deosebit de răspândite în societățile autocratice, deși neexprimate din teama de represalii”, conform bigthink.com.

Problematica este una complexă și, fără îndoială, necesită timp, experiență și multe cunoștințe în domenii diverse, pentru a o putea dezbate ca la carte.