Summitul NATO: Alianța își schimbă strategia împotriva Rusiei. Ce i-a spus Biden lui Putin, înainte de invazie

Summitul NATO: Alianța își schimbă strategia împotriva Rusiei. Ce i-a spus Biden lui Putin, înainte de invazie

Summitul NATO de săptămâna aceasta de la Madrid are loc într-un moment critic în istoria de 73 de ani a alianței. Invazia Rusiei în Ucraina a fost descrisă ca fiind cel mai mare șoc strategic pentru Occident de la atacurile de la 11 septembrie 2001.

Summitul NATO, în contextul războiului din Ucraina

Update 30 iunie, ora 17:10 – Joe Biden a dezvăluit ce i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, înante de invazia în Ucraina. Principalele declarații ale președintelui american, în cadrul summitului NATO.

Cred că putem fi de acord, cu toții, că acesta a fost un summit istoric. Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, i-am spus liderului rus că NATO va deveni mai puternică și mai unită

Asta am văzut acum aici, acest summit a fost concentrat pe consolidarea Alianței. Ultima data, Rusia era considerata partener al NATO, China nu era menționată deloc. Lucrurile s-au schimbat, lumea s-a schimbat

Acum Rusa a este considerată o amenințare iar China este considerată o provocare sistemică la ordinea mondială bazată pe reguli. Este un fapt istoric faptul că două țări cu istoric de neutralitate – Finlanda și Suedia – au ales să se alăture NATO. Putin a vrut „finlandizarea” NATO și a obținut aderarea Finlandei la NATO

A sperat ca solidaritatea noastră sa se fractureze, dar nu a făcut decât să ne aducă mai aproape

Articolul 5 este sacru, vom apăra fiecare petic de teritoriu al Alianței. Multe state NATO au acceptat pentru prima dată să aloce 2% din PIB pentru apărare, inclusiv Germania

Din punctul de vedere al SUA, facem exact ce i-am spus lui Putin ca vom facem, ne întărim poziția defensivă în Europa. Totul este ca răspuns la războiul din Ucraina

Am convins peste 50 state sa ajute Ucraina. Este un efort global pe care SUA îl conduce, am acordat Ucrainei peste 7 miliarde de dolari USD de când am preluat postul de președinte

Pentru prima data, i-am invitat pe e partenerii din Pacific sa participe la un summit NATO.

După cum i-am zis lui Putin, acest război generează o reacție globală.

Nu știu cum se va termina, dar nu se va termina cu Rusia punându-și ambele picioare în Ucraina”, a spus liderul american.

Update 29 iunie, ora 11:05 – Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 29 iunie, că România are așteptări concrete de la Summitul Nato.

„NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm seama cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate”, a spus Klaus Iohannis, înaintea participării la Summitul NATO.

Știre inițială: Cu mai puțin de trei ani în urmă, președintele Franței, Macron, a declarat că NATO este „în moarte cerebrală”. Cu toate acestea, din momentul în care tancurile rusești au trecut granița în Ucraina, răspunsul occidental a fost remarcabil prin unitate, rapiditate și vigoare. A fost revigorată cu un scop reînnoit – consolidarea frontierelor și furnizarea de arme.

În ajunul summitului de la Madrid, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat ceea ce el a numit „o schimbare fundamentală în ceea ce privește descurajarea și apărarea alianței”, consolidându-și apărarea la frontierele sale estice și mărind forța de reacție rapidă la peste 300.000 de soldați.

Alianța se confruntă cu numeroase provocări, de la războiul hibrid, la destabilizarea Balcanilor, la atacurile cibernetice, militarizarea spațiului și ce trebuie făcut în legătură cu puterea militară în creștere a Chinei. 

Pentru prima dată, acest summit al NATO va aborda ceea ce numește „provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile noastre”, a declarat Stoltenberg. 

Cele mai presante probleme care vor fi discutate în această săptămână.

Evitarea escaladării războiului din Ucraina

NATO se confruntă cu un act de echilibru. Cea mai puternică alianță militară din lume, formată din 30 de state membre, dintre care trei cu arme nucleare (SUA, Marea Britanie și Franța), nu dorește să intre în război cu Rusia. 

Președintele Putin a reamintit în repetate rânduri Occidentului că dispune de un arsenal nuclear masiv și chiar și o ciocnire transfrontalieră de nivel scăzut ar putea scăpa rapid de sub control.

Așadar, cea mai mare provocare din ultimele patru luni a fost, și rămâne și acum, cum să ajutăm Ucraina să se apere împotriva acestei invazii neprovocate, fără a fi atrasă în luptele propriu-zise.

Menținerea unității în ceea ce privește Ucraina

Dacă Rusia ar fi atacat doar Donbasul și nu ar fi invadat întreaga Ucraină pe trei laturi, atunci este posibil să nu fi văzut o unitate atât de extraordinară în răspunsul Occidentului. 

Șase runde de sancțiuni ale UE afectează grav economia Rusiei, iar Germania a anulat pentru moment gazoductul Nord Stream 2, în valoare de mai multe miliarde de euro, care ar fi adus gazul rusesc în nordul Germaniei.

Asigurarea securității în țările baltice

Germania conduce prezența înaintată a NATO în Lituania.

Această regiune are potențialul de a fi un punct de focar major între NATO și Rusia. 

Luna aceasta, Rusia a amenințat cu „contramăsuri practice” după ce Lituania a blocat unele bunuri autorizate de UE care traversau teritoriul său în drum spre exclava rusă Kaliningrad, situată în Marea Baltică.

Permiterea Finlandei și Suediei să adere la UE

Finlanda și Suedia, ambele serios afectate de invazia la scară largă a unei națiuni suverane de către Rusia, au decis să renunțe la neutralitatea lor și să se alăture NATO. 

Alianța le primește cu brațele deschise, dar nu este chiar atât de simplu. Turcia, membră din 1952, a blocat aderarea lor, pe motiv că ambele țări nordice adăpostesc separatiști kurzi pe care Turcia îi consideră teroriști.

Creșterea urgentă a cheltuielilor pentru apărare

În prezent, membrii NATO sunt obligați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor anual pentru apărare, dar nu toți o fac.

 Cifrele recente ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) arată că, în timp ce SUA și Marea Britanie au cheltuit 3,5% pentru apărare și 2,2%, Germania a cheltuit doar 1,3%, iar Italia, Canada, Spania și Olanda au fost mult sub ținta de 2%. Rusia a cheltuit 4,1% din PIB-ul său pentru apărare.