Singurul loc din România care ar rezista unui atac nuclear

Singurul loc din România care ar rezista unui atac nuclear

Astăzi vom vorbi despre una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale secolului XX și anume Peștera Movile.

Este o cavernă unică în România prin sistemul de chemosinteză prin care organismele au supraviețuit în acest loc, în lipsa oxigenului. La vremea respectivă, urma să revoluționeze complet teoriile asupra apariţiei vieţii pe pământ.

Locul descoperit în 1986 lângă Mangalia, unde Nicolae Ceaușescu ordonase construirea unei termocentrale care trebuia să producă căldură pentru tot litoralul românesc, i-a fascinat până și pe americani. NASA a trimis cei mai buni oameni de știință ai ei pentru a face cercetări la fața locului. Hai să află mai multe despre singurul loc din România care ar rezista unui atac nuclear!

Descoperirea din 1986 de la Mangalia

Peștera unică datorită sistemului de chemosinteză a fost descoperită de un geolog român, în urma unui ordin dat de Nicolae Ceaușescu. Acesta dorea o termocentrală lângă Mangalia și, în timpul săpăturilor pe terenul pe care nu creștea nimic și comuniștii au zis că nu trebuie să rămână neexploatat, Movile a ieșit la suprafață. Până în anul acela, caverna a fost complet izolată de mediul exterior pentru o perioadă de 5,5 milioane de ani.

Totul a funcționat fără acces la oxigen sau lumină, iar speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice şi Subterane (GESS) au fost însărcinați cu explorarea și cercetarea vieții din subteran. Lucrările de biospeologie şi geologie au fost conduse de Cristian Lascu, Ștefan Sârbu şi Radu Popa.

„Până în 1990, când s-a inceput explorarea peşterii, cei 12.000 de metri pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior. Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aprox. 5,5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționării sistemului“, au explicat aceștia.

Cristian Lascu, redactor-şef al revistei National Geographic România, este cel care a detaliat mai amănunțit cum au decurs săpăturile din marea zi în care peștera din Dobrogea a fost descoperită.

„În 1986, Nicolae Ceauşescu ordona începerea investigaţiilor geologice în zona 2 Mai – Vama Veche în vederea construirii unei termocentrale uriaşe. Se zice că dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter. Era o zona carstică dominată de movile, adică ridicături de pământ, pe care nu creștea nimic.

Am forat un puţ ca să găsesc pestera. Am avut puţin noroc pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am văzut pe pereţii încăperii mişunând păianjeni, scorpioni, miriapozi şi alte vieţuitoare. Biologii de la Institutul de Speologie care au determinat fauna au zis că sunt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu ştiu ce lipitoare-minune şi prima lipitoare cavernicolă din lume”, sunt relatările acestuia.

Caracteristicile Peșterii Movile

Locația se află la 20-30 de metri adâncime, într-o zonă împrejmuită de movile, la ieșirea din Mangalia. Are o lungime de 300 de metri și galerii joase, de 1-2 metri, este aşezată în Platforma Moesică şi datează din Cuaternar. În interior au fost descoperite 200 de specii care s-au adaptat vieții unui mediu lipsit de o cantitate mare de oxigen.

Ecosistemul din crater este vechi de aprox. 200-300 de milioane de ani. Din cauza mediului toxic și ostil, oamenii nu ar putea trăi aici niciodată.

Intrarea în Movile se face printr-un puț săpat artificial, dar care în prezent este ferecat cu o poartă de beton. Singurii oameni care mai au acces aici sunt specialiștii, care pot merge doar în grup restrâns de 2-3 persoane. Durata maximă a unei vizite permise este de 2 ore.

„Mediul din subteran este foarte bogat în hidrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este destul de redus (maximum 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3,5%), în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din peşteră are o compoziţie chimică diferită faţă de fântânile din apropiere, iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobîl din 1986“, au spus speologii de la GESS.

Ce au descoperit geologii în peșteră

Locația ferecată de ochii curioșilor este privită cu mare mândrie de către Primăria Mangaliei. Pe siteul oficial al instituției se regăsesc mai multe detalii pentru cei care vor să afle despre conținutul peșterii.

„Primii exploratori au găsit în capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Cu ajutorul unui scafandru autonom, au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol.

Zoologii au putut descoperi printre ele 37 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice de până atunci. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii, dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România.”

”Unele rude ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă. Rămâne fără răspuns întrebarea când şi cum s-au adaptat vieţuitoarele mediului relativ ostil al peşterii.

O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta comunitatea biologică subterană. În cavernă nu se infiltrează apa de la suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră, ce avea 21 de grade Celsius, circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă. Ar proveni dintr-o rezervă subterană păstrată aici timp de peste 2.500 de ani.

Ea conţine doar mici cantităţi de hidrogen sulfurat şi metan. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi.

Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, a fost declarată rezervaţie speologică”, se arată pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia.

Ce spunea NASA despre Peștera Movile

„Daca cumva viața pe Pământ ar fi nimicită, Doamne ferește, ecosistemul ar putea să existe pentru că el nu depinde de ceea ce se întâmplă la suprafață. Asta a fost interesant și a susținut proiectul cu americanii pentru că, de exemplu, viața pe Marte ar putea să existe, dar nu acolo unde o căutam noi, ci în peșterile vulcanice.

Proiectul de construcţie a termocentralei a fost abandonat, din fericire. Odată lucrările terminate cercetătorii români au fost furaţi de NASA. Expediţii ulterioare aveau să identifice alte 3 zone cavernicole oarecum asemănătoare ca morfologie cu Peştera Movile, alimentate cu ape sulfuroase şi termale unde există viaţă: în Italia, în Munţii Apenini, în Grecia şi la Marea Galileii, în Israel. Acolo există adevărate oaze subterane cu vieţuitoare înrudite cu fauna de la noi, dar Movile îşi păstrează unicitatea absolută”, spunea geologul Cristian Lascu la vremea respectivă, glumind pe seama „furtului” românilor de către americani.

Din păcate, mediul subteran este extrem de sulfuros și toxic pentru oameni. După ce lucrările și cercetările au fost terminate, locul a fost acoperit cu o imensă placă de beton. Autoritățile au amplasat mai multe semne de avertizare pentru oameni, ca nu cumva să se aventureze în acest loc. „E singurul loc din lume în care viața nu se bazează pe compușii carbonului, ci pe compușii sulfului, din cauza asta fiind unică în lume. Este betonată ca să nu se altereze mediul ăla”, spun localnicii din Mangalia.

Ce specii trăiesc în Peștera Movile

Cristian Lascu susține că potențialul științific al grotei nu este epuizat, dar că explorările anuale de aici pun în pericol habitatul descoperit în 1986. Pe lângă pătrunderea oxigenului ori de câte ori se deschide intrarea puțului din Peștera Movile, căutătorii de fier vechi care dau târcoale ușii metalice pot reprezenta și ei o problemă.

„Mai există un pericol constant pe care autorităţile trebuie să-l ia în calcul: extinderea zonei urbanizate din Mangalia către perimetrul în care este localizată peştera. Acesta este definit drept rezervaţie ştiinţifică cu regim strict protejat.

Ei bine, în cartierul nou construit ce se extinde trebuie racordate toate locuinţele la reţeaua de canalizare, căci orice fosă septică clandestină poate provoca infiltraţii în subsol ce ar ajunge, prin pânza freatică, în mediul special din Peştera Movile, care se pare că păstrează secretul originii vieţii.

Prezenţă umană ameninţă serios existenţa ecosistemului, deoarece simplul proces respirator poate cauza dezechilibre ireversibile, prin modificarea nivelului de oxigen şi de dioxid de carbon din peşteră.

Pentru protejarea habitatului şi ecosistemului, perioada de lucru în peşteră este limitată la 2 ore şi accesul e permis de maxim 2 ori pe lună, pentru specialişti şi limitat la maxim 3 persoane, într-o incursiune. În plus, trebuie purtate încălţăminte şi costume curate, pentru a evita contaminarea”, avertizează specialistul Lascu.