Scandal fabulos pe piața auto din România: Consiliul Concurenței i-a luat în vizor pe toți

Scandal fabulos pe piața auto din România: Consiliul Concurenței i-a luat în vizor pe toți

Cei mai mulți români reduc industria auto din România la Dacia și Ford, dar există o sumedenie de companii care activează în acest domeniu pe meleaguri mioritice și se pare că toate au avut o înțelegere ilegală. Din acest motiv, Consiliul Concurenței a început o investigație.

Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. și Segula Technologies Romania S.R.L. fac subiectul unei investigații inițiate de Consiliul Concurenței în România. Aceasta este o premieră pentru țara noastră, iar subiectul este un posibil comportament anticoncurențial pe piața forței de muncă specializată în domeniul producției de autovehicule și/sau alte activități conexe, precum componente și sisteme pentru autovehicule, testare sau proiectare.

Giganții auto din România, sub reflector

Autoritatea de concurență are informații referitoare la o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți forța de muncă calificată sau specializată din domeniul auto. În același timp, se pare că există o înțelegere referitoare la nivelul minim al drepturilor salariale. Practica nu este nouă la nivel global, dar, dacă se dovedește a fi adevărată, reprezintă o premieră pentru România.

Ca referință, subiectul investigației inițiate de Consiliul Concurenței este practica ”no-poach”. Aceasta face referire la o înțelegere prin care companiile decid de comun acord să nu contacteze, recruteze și/sau angajeze persoane care lucrează și/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate. În acest fel, se elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, reflectându-se în bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă și ținând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.

Deși practica detaliată mai sus are o lungă istorie la nivel global, în Europa a început să facă subiectul unor investigații de amploare doar de câțiva ani, cu cazuri identificate și sancționate în Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia. În România, în situația în care, în cadrul investigației, Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.