Salariu minim pe economie, diferit pentru toți românii: cine ia mai mult, care este explicația

Salariu minim pe economie, diferit pentru toți românii: cine ia mai mult, care este explicația

După cum știm, din 2023 vor intra în vigoare noi măsuri fiscale care se vor reflecta direct în buzunarul românilor. Direct vizați de schimbări sunt și angajații care sunt încadrați în câmpul muncii pe salariul minim pe economie.

Salariul minim pe economie este același stabilit pentru toată lumea. Vorbim despre un nivel brut de 2.550 lei pe lună, respectiv 1524 de lei net, adică bani ce rămân în buzunarul angajaților. Conform datelor de la Ministerul Muncii, 34,7 % din numărul total de salariați activi primesc salariul minim pe economie, lunar.

Aproximativ 1,9 milioane de români sunt încadrați cu acest venit pe piața muncii. Doar că fiscalitatea prevede o serie de excepții care se vor evidenția mai mult din 2023, creându-se diferențe semnificative între câștigurile angajaților, deși oficial toți au venitul minim pe cartea de muncă.

Mai mult, trebuie reținut că recentele prevederi fiscale nu mai permit angajatorilor să țină un lucrător în firmă pe salariul minim pe economie pe o perioadă foarte lungă. El va fi obligat de legislație să crească venitul după 24 de luni de muncă!

„Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Prevederile se aplică și pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022” – se arată în OUG 142/2021.

Se întâmplă din 2023 cu salariile a aproape 2 milioane de români

Practic, de anul viitor, „la un salariu minim 3.000 de lei brut, vor avea un net de 1774 lei sau 1863 lei (dacă statul va decide reglementeze si 200 lei netaxați). Alții din construcții, agricultură și industria alimentară vor avea 2.362 lei (atât au și acum)”, deși vorbim despre același nivel salarial brut, explică Hotnews.ro.

Conform sursei citate, acest lucru se întâmplă pentru că „pentru că angajații din construcții (din ianuarie 2019), agricultură și industria alimentară (din 2022) sunt scutiți de la impozitul pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii.

Faptul că nu plătesc la sănătate nu înseamnă că nu pot beneficia de servicii. Pentru ei plătesc toți ceilalți angajați din economie, chiar și cei cu salariu mai mic. (…) firmele din acele domenii nu plătesc pentru ei în cazul salariilor între 3.000 și 10.000 de lei brut”. Ceea ce e interesant este că vorbim de o gamă extinsă de domenii ce beneficiază de avantaje fiscale. Vorbim, de exemplu, de șoferi sau chiar contabili sau manipulanți marfă.