Românii pot intra în insolvență, la fel ca firmele: ce prevede legea care te poate scăpa de datorii

Românii pot intra în insolvență, la fel ca firmele: ce prevede legea care te poate scăpa de datorii

De luni bune, pe bugetele familiilor din țara noastră apasă presiuni financiare din ce în ce mai mari și tot mai mulți dintre conaționalii noștri se plâng de faptul că nu se mai descurcă cu banii, de la o lună la alta.

Ei bine, în fața unei incapacități de plată, soluțiile pe care un debitor le are în acest moment sunt diverse, din fericire!

De exemplu, dacă rata la bancă este problema ta cea mai mare și aici au ajuns să se ducă cei mai mulți bani din buget, din cauza creșterii dobânzilor, nu-ți face griji. Poți să optezi pentru o refinanțare, pentru trecerea la dobândă fixă, poți negocia cu banca anumiți termeni contractuali, poți solicita o restructurare a datoriei, poți în cele din urmă chiar să procedezi la amânarea ratelor.

Doar că, în unele situații mai grave, niciuna dintre măsurile de mai sus nu mai este de folos. Se ajunge într-o situație financiară atât de delicată, încât debitorul pare să nu mai vadă luminița de la capătul tunelului. Totuși, trebuie să știe că mai există o soluție. Este vorba despre insolvența persoanelor fizice!

Ce e insolvența persoanelor fizice și care sunt condițiile de bază pentru a ajunge aici

Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente.

Românii care apelează la această procedură trebuie să știe că, potrivit Protecției Consumatorilor, procedura este gratuită, soluționarea se realizează rapid, în maximum 30 de zile și, desigur, se evită procesele lungi și costisitoare din instanță.

Procedurile de insolvență prevăzute de Legea nr. 151/2015 se aplică:

1. Conform art. 4, alin. 1 din Legea nr. 151/2015, debitorului, persoană fizică , ale cărui obligaţii nu rezultă din exploatarea de către acesta a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil, și care:

a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită , de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii , în România.

b) este în stare de insolvenţă, în sensul art. 3 pct. 12, şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într -o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta.

c) cuantumul total al obligaţiilor sale scadente este cel puţin egal cu valoarea -prag de 15 salarii minime pe economie, respectiv 3345 0 de lei ( 223 0 x 15), pentru procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și pentru procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active.

2.  Conform art. 4, alin. 2 din Legea nr. 151/2015, debitorului care are reşedinţa obişnuită în România, în sensul prevederilor alin. (1) lit. a), care locuieşte în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare, car e are bunuri şi/sau realizează venituri în România.

Iată care sunt condițiile de bază, prevăzute de Protecția Consumatorilor, pentru românii ce doresc să intre în insolvență:

Debitorul notifică intenţia sa de deschidere a procedurii fiecărui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii conform art. 13, alin. (4) din Legea nr.151/2015, cu cel puţin 30 de zile înainte de data depunerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor/procedurii simplificate de insolvenţă.

Debitorul obţine, şi anexează cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor/procedurii simplificate de insolvenţă, dovada faptului că este angajat sau că desfăşoară o activitate producătoare de venituri ori, după caz, documente care să ateste lipsa/reducerea capacităţii sale de muncă, iar, dacă este şomer, dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile şi că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obţinerea unui loc de muncă potrivit art. 13, alin. (6), litera a) din Legea nr. 151/2015.

Debitorul obţine, şi anexează cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor/procedurii simplificate de insolvenţă, documente care să ateste veniturile din muncă şi cele asimilate acestora, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi orice alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anterior depunerii cererii, precum şi o menţiune privind schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani conform art. 13, alin. (6), litera b) din Legea nr. 151/2015.

Dacă are un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale de bunuri, debitorul obţine, şi anexează la cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, şi un extras din Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale conform art. 5, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 419/2017.

Debitorul obţine, şi anexează cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor/procedurii simplificate de insolvenţă, copii ale declaraţiilor fiscale pentru ultimii 3 ani anterior formulării cererii, un extras de cazier judiciar şi cazier fiscal la zi şi un raport complet de la Biroul de Credit, emis cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii cererii potrivit art. 13, alin. (6), literele c), d), şi e) din Legea nr. 151/2015.

Debitorul întocmeşte, şi anexează cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o propunere de plan de rambursare a datoriilor care conţine cel puţin sumele pe care debitorul consideră că le va putea plăti periodic creditorilor săi conform art. 13, alin. (6), litera f) din Legea nr. 151/2015.

Trebuie precizat faptul că procedura presupune și unele măsuri provizorii, după cum urmează:

În cazul deschiderii procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, de la data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolven ță pe bază de plan de rambursare se suspendă provizoriu, de drept, executările silite începute împotriva averii debitorului până cel mai târziu la data aprobării planului prin vot de către creditori sau, după caz, până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care se soluţionează cererea de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului d e către instanță. Perioada suspendării nu poate depăşi 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa a încuviinţat prelungirea suspendării provizorii, pentru durate de până la 3 luni, dacă în lipsa acestei măsuri situaţia financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor să nu se poată realiza.

În cazul deschiderii procedurii de insolven ță pe bază de plan de rambursare a datoriilor, de la data rămânerii definitive a tabelului de creanţe şi până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii este suspendată de drept, în privinţa debitorului, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată, cu excepţia creanţelor care beneficiază de cauze de preferinţă ale căror dobânzi şi alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanţa, în limita valorii bunului grevat de cauza de preferinţă.

În cazul deschiderii procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă.

În cazul deschiderii procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, de la data aprobării planului de rambursare prin vot de către creditori se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. De asemenea se suspendă prescripţia dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanţelor acestora împotriva debitorului.