Românii nu mai sunt stresați de războiul din Ucraina: ce griji au în 2022, ce-i îngrijorează

Românii nu mai sunt stresați de războiul din Ucraina: ce griji au în 2022, ce-i îngrijorează

Au fost necesare cam două săptămâni pentru ca români să-și mute parțial atenția de la războiul din Ucraina și să se concentreze pe alte probleme ”mai arzătoare”, conform unui sondaj realizat printre cetățenii țării noastre.

Un sondaj CURS realizat în ultimele zile încearcă să asocieze niște cifre exacte intereselor românilor din 2022. Ce surse de stres avem, ce ne îngrijorează, de fapt. Inițiatorii analizei au vrut să afle și disponibilitatea românilor pentru a oferi ajutor Ucrainei, dar și interpretarea lor asupra relației Rusiei cu România.

Românii, mai stresați de facturi, decât de război

Pornind de la premisa că războiul este ”undeva, acolo”, nu mai puțin de 99% dintre românii chestionați s-au arătat foarte îngrijorați de creșterea prețurilor la electricitate. Pe locul doi, cu 98% este îngrijorarea față de prețurile la alimente, în timp ce 96% au un stres semnificativ provocat de creștere prețurilor la gaze naturale. Cam așa arată lista priorităților printre conaționalii noștrii.

Pe locul patru, după toate cele menționate, afectând aproximativ 93% dintre chestionați, se află războiul din Ucraina. Cu toate acestea, un pic mai jos, se află teama referitoare la extinderea conflictului în România, pentru 89% dintre români. Situația politică din România este un stres pentru 83% dintre noi, în timp ce posibilitatea apariției unor noi tulpini de coronavirus este un stres pentru doar 58% din populația țării noastre. Venirea refugiaților din Ucraina este o problemă pentru aproximativ 53%.

Românii sunt la curent în legătură cu invazia Ucrainei, în proporție de 95%, iar 81% dintre noi sunt de acord ca țara noastră să fie gazdă pentru refugiații ucrainieni. Aproximativ 79% sunt de acord cu trimiterea de ajutoare umanitare, iar 68% sunt în favoarea scenariului ca România să susțină sancțiunile decise în Uniunea Europeană.

Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 11 martie, 2022, pe un eșantion probabilist, multistadial, stratificat de  1172 respondenți, votanți în vârstă de 18 ani și peste, prin metoda față-în-față, la domiciliul respondenților. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%.