România, țara care stă pe munți de aur, dar e datoare vândută: cum am ajuns să trăim „pe caiet”

România, țara care stă pe munți de aur, dar e datoare vândută: cum am ajuns să trăim

Cu toții știm faptul că România a fost înzestrată de la natură cu resurse la care economii puternice ale lumii nici nu îndrăznesc să viseze. Totuși, nu reușim să le valorificăm nici măcar atât cât să ne acoperim nevoile curente și să ne asigurăm un trai decent.

Cu toate bogățiile noastre, de la resurse energetice, la ape termale, izvoare minerale, mine de aur, până la peisajele care-ți taie răsuflarea, suntem datori vânduți, împrumutați până peste cap și chiar și în timp ce ne scufundăm în datorii tot nu reușim să facem față cheltuielilor!

Aici ne referim la bugetul public. Vistieria statului e tot mai împovărată, țara se scufundă în deficite și împrumuturi.

Trăim pe caiet, din împrumuturi

Pe lângă împrumuturile care au ajuns să ducă datoria publică peste pragul de 50% din PIB, nu reușim nici să avem o balanță comercială sănătoasă, echilibrată, practic trăim din importuri și din bani împrumutați.

O analiză recentă a economiștilor ING Bank vorbește pe șleau despre principalele probleme și puncte slabe ale economiei românești, punând accentul fix pe deficitele multiple.

„Venind la puțin peste 10 miliarde euro (3,8% din PIB) după patru luni din 2022, deficitul balanței comerciale a României s-a mărit cu 41%, uluitor față de aceeași perioadă din 2021. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, deficitul ianuarie-aprilie 2022 este egal cu deficitul pe întregul an din 2016. (..) Ultima dată când România a înregistrat un astfel de deficit a fost în 2008, chiar înainte de recesiunea economică care a urmat în 2009-10”, arată analiza.

Se estimează că nevoile de finanțare pentru perioada iunie-decembrie 2022 vor ajunge la 89 miliarde lei. De asemenea, finanţarea deficitului bugetar este în întârziere şi destul de dificilă, dobânzile fiind neprietenoase.

„Scăzând ceea ce aproximăm pentru o altă emisiune externă și intrările legate de MRR – n.r.

Mecanismului de redresare și reziliență – (ambele totalizând aproximativ 8 miliarde de euro), rămânem încă cu o emisiune lunară consistentă de 7 miliarde de lei pe piața locală.

Obligațiunile de vânzare cu amănuntul (n.r. – titlurile Fidelis) vor ajuta probabil oarecum având în vedere randamentele decente pe care Ministerul Finanțelor a decis să le plătească (7,2% pentru obligațiunile pe 1 an și 7,8% pentru obligațiunile pe 3 ani), dar chiar și așa vom rămâne cu sume decente de emis pentru investitorii locali (să zicem 5 miliarde de lei pe lună).

Una peste alta, deși provocările rămân, credem că nevoile de finanțare din acest an vor ieși la iveală atâta timp cât Ministerul Finanțelor va fi de acord să plătească randamente aproape de piața secundară”.

Totodată, economiștii anticipează că BNR va continua sa înăsprească condițiile pe pe piața monetară, urcând dobânda de referință la 6% în acest an, chiar dacă am putea consemna o creștere economică de 5%.

Citește și: