România are o strategie falimentară: investițiile pe care le ratează parcă, intenționat

România are o strategie falimentară: investițiile pe care le ratează parcă, intenționat

Harta europeană a marilor fabrici de baterii pentru mașinile electrice ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile din România.

Harta nu cuprinde și România – marii investitori în fabricile viitorului oprindu-se, până acum, în Polonia, Slovacia și Ungaria.

Demn de menționat că, de la precedenta evaluare a investițiilor în giga-fabrici de baterii au apărut șase noi puncte.

Cele șase noi proiecte apărute sunt stimulate de fondurile europene pentru relansare economică, cel mai mare program UE,  potrivit analizelor CIC energiGUNE.

Nici un singur proiect de fabrică de baterii nu și-a găsit locul precis nici în suma celor 1,62 miliarde de euro alocate energiei prin PNRR, nici în cele circa 15 miliarde de euro accesibile prin Fondul de Modernizare energetică („mecanismul 10d”) – pe care i-ar putea primi România.

Un proiect separat, de 200 de milioane de euro, al filialei din Timișoara a Dräxlmaier Group,  va prinde contur abia în a doua jumătate a anului 2022.

„Multe dintre proiectele anunțate în ultimele luni în Europa au în vedere solicitarea de fonduri în colaborare cu diferitele guverne naționale, intenționând să accelereze procesul de lansare și dezvoltare”, potrivit analizei CIC energiGUNE.

giga-fabrici

Încă un tren ratat

Există deja planuri clare de a dezvolta 35 de proiecte de fabrici de celule de baterii în Europa în următorii ani.

În frunte se află țări precum Germania, Suedia, Norvegia dar și Ungaria, Slovacia și Polonia, care au luat inițiativa de a lansa și dezvolta primele proiecte, prin alte companii lider precum CATL, Northvolt, SK Innovation sau LG Chem interesate de aceste ţări.

Fondurile europene au stimulat inițiative cu tehnologie 100% europeană precum cea a francezilor de la Verkor sau ACC, a norvegianilor de la FREYR sau a Northvolt, care lucrează deja la fabricile și tehnologiile lor datorită sprijinului instituțiilor europene, potrivit CIC energiGUNE.

Cele mai mari proiecte certe sunt cele ale Italvolt (70 GWh), Tesla (40 GWh) și Northvolt (32 GWh).

Capacitatea de producție anuală de 600 GWh (milioane kWh), a primelor 20 de proiecte cunoscute, reprezintă doar 50% din cererea de bază estimată pentru 2040 pe piața europeană.

Europa a luat decizia de a avea o poziție relevantă în producția mondială de baterii pentru piața auto, iar în următorii câțiva ani se va vedea evoluția pe harta europeană a giga-fabricilor.

În acest sens, în ultima perioadă au apărut câteva propuneri de inițiative în Peninsula Iberică care urmăresc să se alăture acestei tendințe în Europa, conchide analiza CIC energiGUNE.

Citește și: