Risipa alimentară, o problemă reală în România: ce măsuri vor să ia cei din HoReCa

Risipa alimentară, o problemă reală în România: ce măsuri vor să ia cei din HoReCa

Risipa alimentară este o problemă reală în țara noastră. Cei din industria HoReCa vor să ia măsuri în acest sens.

Ion Biriș, preşedintele Asociaţiei HORA (principalii jucători din industria Horeca), spune că „risipa alimentară este un cost”.

„De aceea, la finalul zilei, ne vedem siliţi să aruncăm între 5% şi 15% din mâncarea produsă zilnic în baruri şi restaurante. Chiar dacă am avea încheiată o anumită convenţie cu o cantină, tot nu avem posibilitatea legală să donăm aceste produse şi eventual să beneficiem de o anumită deductibilitate. Totul ţine de legislaţie, până la urmă. Putem lua şi noi în calcul noile procese de refrigerare şi congelare care permit mâncării să îşi păstreze aceleaşi proprietăţi ca atunci când a fost fabricată. Sau putem lua în calcul obiceiul care urmează să îl implementeze acum Spania: obligaţia să ai anumite cutii în care să iei acasă mâncarea pe care nu o consumi”, a explicat Ion Biriş, citat de Economica.

Risipa alimentară din România are nevoie de un cadru legal

Aceste produse pot fi donate, dar pentru asta este nevoie de niște legi. Cadrul legal la noi constă în Legea 217/2016 împotriva risipei alimentare, care nu are norme metodologice de aplicare. În acest context, patronii de restaurante nu pot dona alimentele pe care le aruncă. Și plătesc pentru asta.

Ca referință, primul studiu pe acest subiect arată că risipa alimentară urcă în baruri şi restaurante până la 30%. Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) și Mastercard lansează primul studiu privind risipa alimentară în restaurantele din România. Potrivit acestuia, 73% dintre respondenți au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1-5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. În topul celor mai aruncate produse se află materiile prime: fructe, legume, carne, în proporție de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%). Pentru 3 din 10 operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce pentru ceilalți 7 din 10, aceasta se produce în restaurant sau în ambele locuri.

Băncile pentru Alimente lucrează pentru a se implementa un cadru legal pentru donarea de mâncare. Ajunse la nouă bănci regionale funcţionale, restaurantele, hotelurile şi principalii jucători din istoria HORECA, aceștia nu beneficiază de cadrul legal pentru donarea de alimente.