Rabla Local vine cu schimbări importante: ce se întâmplă cu finanțarea, cum vin banii de la stat pentru mașinile vechi

Rabla Local vine cu schimbări importante: ce se întâmplă cu finanțarea, cum vin banii de la stat pentru mașinile vechi

În teorie, Rabla Local ar fi trebuit să fie soluția salvatoare pentru a scoate de pe străzile patriei multe dintre mașinile mai vechi de 15 ani contra unei sume de 3000 de lei, bani pe care îi poți folosi în orice scop. Realitatea este însă un pic mai complicată decât pare la prima vedere, mai ales că multe primării au decis să nu se înscrie în această horă.

Când s-au pus bazele programului Rabla Local, fiecare primărie a avut dreptul să se înscrie în program, dar procesul a fost opțional. În contextul în care din cei 3000 de lei era nevoie ca autoritățile locale să achite 50% sau 1500 de lei pentru fiecare mașină radiată, dusă la fiare vechi, nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că primarii nu s-au înghesuit. În acest context, ministrul Mediului a venit cu o nouă propunere, mărin contribuția financiară suportată de AFM – Administrația Fondului pentru Mediu.

Cine îți dă banii pentru Rabla Local, să renunți la vechea mașină

Dacă totul merge cum trebuie, primăriile ar urma să suporte doar 20 – 25% din bonusul de 3000 de lei pentru casarea unei mașini vechi, în loc de 50% în varianta inițială a proiectului. Cel puțin aceasta este inițiativa ministrului Mediului, Tanczos Barna, după ce, la reuniunea conducerii Asociației Municipiilor din România, desfășurată la finalul săptămânii trecute la Cluj Napoca, s-a dezbătut „la o tonalitate mai ridicată” subiectul privind contribuția primăriilor la derularea acestui program, scrie News.ro.

„În ceea ce privește programele finanțate prin AFM pentru primării, continuăm programele Rabla  Clasic și Rabla Plus, dar venim cu un program nou, Rabla Local, program pe care l-am dezbătut intens la Cluj în sensul adevărat al cuvântului și la o tonalitate mai ridicată, pentru că propunerea pe care am făcut-o primăriilor nu a fost pe placul municipalităților, să zic așa, motiv pentru care vom discuta săptămâna aceasta câteva modificări. Importantă pentru noi este implicarea orașelor â programe de îmbunătățire a calității aerului”, a declarat Tanczos Barna, la Forumul Orașelor Verzi, care se desfășoară la Brașov.

Deși primăriile se scuză în mod regulat că nu au bani pentru astfel de acțiuni, oficialul a insistat pe exemplul european, unde, la nivel local se află responsabilitatea pentru îmbunătățirea calității aerului. Cu acest argument, a insistat pe faptul că este nevoie „de un program Rabla în care se implică activ și primăria”.

„Acest program, conform discuțiilor de vineri, o să însemne o contribuție mai mare de la AFM – o să urcăm de la 50% undeva la 75-80% – și căutăm o modalitate de decontare mult mai facilă pentru primării, pentru a evita avansarea tuturor cheltuielilor din partea primăriilor și a degreva primăria de această problemă de cash-flow”, a adăugat Tanczos Barna.