Prima sondă petrolieră din lume, în România, în 1857: lecția pe care le-am dat-o americanilor, rușilor și arabilor

Prima sondă petrolieră din lume, în România, în 1857: lecția pe care le-am dat-o americanilor, rușilor și arabilor

România este o țară bogată în ceea ce privește resursele sale naturale, inclusiv atunci când vine vorba despre petrol. Ceea ce puțini știu este faptul că țara noastră a avut prima sondă petrolieră din lume, în anul 1857.

Resursele de petrol ale României sunt cunoscute încă din perioada Daciei Romane, iar aurul negru a avut un rol foarte important în dezvoltarea țării în timpul epocilor modernă și contemporană. Chiar dacă această resursă a adus bogăție țării, ea a trezit și invidia altor state.

Subsolul României a fost bogat cu această resursă naturală, după cum arată unele dovezi lăsate pe ceramica din secolul al II-lea. Petrolul a fost exploatat pentru prima dată în Dacia Romană, fiind numit picula. Începând cu secolul al XIII-lea, în perioada Evului Mediu, acesta capătă denumirea de păcură.

În ceea ce privește extracția petrolului, România se poate lăuda cu aproximativ 150 de ani de experiență, pentru că, în anul 1857, la nivel mondial, România stabilea trei premiere în industria petrolieră. Astfel, țara noastră a fost prima țară din lume care a înregistrat în mod oficial producția de petrol. Potrivit „The science of petroleum”, în anul 1938 România era prima țară din lume care producea 275 de tone de petrol.

României i s-au alăturat țări precum SUA în 1859, Italia – 1860, Canada – 1862 și Rusia în 1863. De asemenea, prima sondă petrolieră comercială din lume a fost construită în România. Primele astfel de instalații se regăseau la Lucăcești, județul Bacău.

Prima rafinărie industrială a fost ridicată de către frații Mehedințeanu, la periferia Ploieștiului. Cu toate că instalații erau destul de primitive, tehnica de rafinare fiind similară cu cea obținerii țuicii, echipamentul era comandat din Germania de la compania Moltrecht.

Cea de-a treia premieră constă în faptul că Bucureștiul a fost primul oraș din lume care era iluminat public cu petrol lampant. Acesta era produs la Ploiești și nu avea culoare, miros și ardea cu o flacără luminoasă și constantă, fără a lăsa fum sau cenușă. În anul 1857, Bucureștiul primea iluminare de la 1.000 de lămpi.

Prima sondă de petrol era instalată în anul 1861, în apropiera actualului Moinești. După 19 ani, România ajunge să producă 15.900 de tone de petrol, iar în 1895, o lege a minelor este adoptată deschizând drumul capitalurilor străine către industria petrolieră românească.

Prima sonda de petrol din lume Romania

Prima sondă petrolieră din lume a fost în România

Atunci iau naștere și primele companii petroliere românești, prima fiind Steaua Romană care a fost înființată cu capital german în anul 1985. După doar doi ani, aceasta construiește lângă Câmpina cea mai mare și modernă rafinărie din Europa, capacitatea sa fiind la început de 1.200 de tone zilnic.

Astra Română a fost un alt mare nume în industria petrolieră românească, fiind constituită în 1910. Aceasta aparține timp de 37 de ani trustului olandez Royal Dutch Shell, însă și alte companii precum Vega, Creditul Petrolier, Societatea de Petrol Franco-Română sau Compania franco-română Unirea Aquila apar pe piață.

În perioada Primul Război Mondial, românii aflați în retragere din fața armatei germane, decid să incendieze regiunile petrolifere din Muntenia, astfel că nemții preiau controlul câmpurilor petroliere românești, restabilind capacitatea de producție și export.

În cel de-Al Doilea Război Mondial, această resursă naturală a fost la mare căutare având în vedere că Germania, Japonia și Italia duceau lipsă de materii prime și carburant. De-a lungul războiului necesitatea petrolului a fost crucială în înaintarea trupelor.

Așadar, soarta României în cel de-Al Doilea Război Mondial a depins de petrol. Dacă în anul 1939, aceasta era neutră cu privire la acesta, în mai 1940 se alătură de partea Germaniei. Potrivit analistului Andreas Hillgruber, românii au livrat în perioada 1939-1944 aproximativ 11.632.000 de tone de petrol, ceea ce reprezintă o treime din consumul general al Reich-ului.

Ulterior, între 1944 și 1945, aurul negru românesc ajunge să fie importat pentru ofensiva rușilor spre Berlin. Cantități imense de petrol sunt trimise Armatei Roșii, astfel că URSS-ul nu a mai văzut necesar transportul acestuia din Cuacaz. Contravaloarea acestuia a fost trecut în contul reparațiilor de război pe care România trebuia să le plătească URSS-ului potrivit Convenției de Armistițiu din 12-13 septembrie 1944.