Prima femeie ziarist din România era „oacheșă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă”. Cine a fost Maria Rosetti

Dacă atunci când spui Rosetti, te gândești automat la celebrul revoluționar român, află că toată familia sa merită recunoașterea, iar asta din mai multe motive decât unul, de vreme ce și soția acestuia s-a remarcat în istoria țării noastre, după cum vei afla în cele ce urmează.

Înainte să vorbim despre Maria Rosetti, îți vom aminti de C.A. Rosetti, devenit, în timp, simbolul revoluției de la 1848. Drept mulțumire pentru eforturile sale, pictorul Rosenthal a ales-o pe soția acestuia să-i servească drept model pentru tabloul România Revoluționară (1850), însă acesta nu este singurul motiv pentru care Maria Rosetti merită recunoaștere.

Maria Rosetti – prima femeie ziarist din România -România Revoluționară (1850), de Rosenthal.

Maria Rosetti, de la România Revoluționară, la Mama și Copilul

În perioada în care a trăit Maria Rosetti, femeile nu aveau multe prerogative sociale, fiind excluse din majoritatea meseriilor care, conform credințelor vremii, trebuiau practicate exclusiv de bărbați. Ce-i drept, femeile din înalta societate, ori cele înstărite, reușeau să facă, cel puțin uneori, excepția, având acces la educație, însă și la „relații”.

Totuși, în ciuda rangului și a banilor avuți, nici așa nu le era prea ușor femeilor să răzbească în arte și meserii. Cu toate astea, Maria Rosetti a încercat și putut și a fost prima femeie care a semnat articole în presa română, ca mai apoi să înființeze un săptămânal numit Mama și Copilul.

Maria Rosetti – prima femeie ziarist din România – pictură

Cine a fost, de fapt, Maria Rosetti

Maria Rosetti s-a născut în Guernesey, Marea Britanie, în anul 1819. Mary Grant, așa cum se numea femeie la naștere, ar fi rămas, probabil, o necunoscută dacă n-ar fi ajuns în România, unde s-a căsătorit cu C.A. Rosetti.

Și-a petrecut copilăria în Franța, fiind fiica unui scoțian și a unei franțuzoaice și a ajuns în țara noastră prin intermediul fratelui ei. Odată ajunsă aici, ea s-a angajat ca guvernantă pentru copiii lui Ioan Odobescu, un apreciat militar al timpurilor.

Se îndrăgostește nebunește de Constantin Rosetti, pe atunci un mare om politic, iar cei doi ajung să se căsătorească cu un an înainte de răbufnirea Revoluției Pașoptiste.

Ce înseamnă „înstrăinarea părintească”. Dacă vorbești aceste lucruri cu copilul tău, riști să fii sancționat

Fenomene extreme în România! Alerta dată de un climatolog, vremea o ia razna în toate anotimpurile

Cu toate că prin vene nu-i curgea niciun strop de sânge românesc, Maria Rosetti s-a dedicat întru totul cauzei soțului ei și participa la întâlnirile premergătoare revoluției, ce au avut loc în casa celor doi.

Ca drept dovadă, Constantin și Maria și-au botezat prima fiică Liberte. O legendă „urbană” povestește cum, atunci când C.A. Rosetti a fost arestat, Maria s-ar fi deghizat în țărancă, alături de fiica sa, și ar fi plecat să-și salveze soțul. Se pare că ar fi reușit să îi strecoare în gură un bilețel pe care erau scrise informații cruciale despre posibilitatea de eliberare. Revoluționarul a reușit, într-un final, să scape.

Despre Maria Rosetti, I.C. Brătianu scria: „Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. Scria bine cu însufleţire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei. Cu puţine obiecte rânduia o cameră de-ţi era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieşea ceva graţios şi îi punea o mică garnitură care o deosebea de toate celelalte”.

De-a lungul vieții, femeia a purtat multe nume. Și-a început existența cu numele de Mary Grant, a ajuns să se numească Maria Rosetti, ca mai apoi să i se zică Gitana sau Mama Rose.

A înființat Comitetul Femeilor, crezând în cauzele feminismului și susținând emanciparea femeii în societate, iar în paralel a scris la ziarul înființat de soțul ei, Românul. Așa cum menționam înainte, ea a fondat, de asemenea, și propria publicație, destinată mamelor.

Tot ea a susținut inclusiv cauzele Unirii Principatelor Române, ceea ce l-a impulsionat pe Camil Petrescu să scrie cartea Un Om între Oameni, unde Maria Rosetti s-a transformat în personaj.

A murit la vârsta de 74 de ani, în 1893, iar în ultimii săi ani de viață a locuit în redacția ziarului Românului, alături de fiul său, Vintilă, dar și de soția acestuia.