Omenirea trăiește vremuri atât de grele, încât vom ajunge-n cărțile de istorie: românii vor prefera să taie din mese și să stea în frig

Omenirea trăiește vremuri atât de grele, încât vom ajunge-n cărțile de istorie: românii vor prefera să taie din mese și să stea în frig

Economiile lumii traversează în acest moment poate cea mai dificilă situație întâlnită în ultimele decenii.

Avem prețuri record la energie electrică, la gazele naturale, alimentele se scumpesc necontenit, combustibilul la fel. Criza inflației pare scăpată de sub control, iar la nivel geopolitic stăm pe un butoi de pulbere, mai ales noi, ca români, cu un război sângeros desfășurat la graniță.

Toată situația din prezent poate n-ar fi atât de gravă, dacă n-ar veni după doi ani criză sanitară ce a spulberat și destabilizat, la rândul ei, economiile lumii. Guvernele s-au îndatorat cu mult peste acel procent de 2% din PIB acceptat de autoritățile europene pentru deficitul bugetar.

Acum, Guvernele se văd nevoite să se scufunde și mai mult în datorii, iar organismele internaționale deblochează și ele fonduri fără precedent pentru a ajuta economiile să se redreseze.

În tot acest haos generalizat, economiile se mai confruntă și cu o criză a lanțurilor internaționale de aprovizionare, încurajate pe de-o parte de războiul din Ucraina, dar unele fiind doar consecința celor mai bine de doi ani de pandemie. Un exemplu în acest ultim sens e reprezentat de criza de semiconductori care aduce mari probleme industriilor, cu precădere celor constructoare de mașini.

Avem, totodată, dobânzi uriașe. Băncile centrale din întreaga lume cresc, după zeci de ani de inactivitate, dobânzile de referință. A făcut-o, de curând, inclusiv Fed, organismul american, în timp ce în Europa deja este o practică ce se repetă de la o lună la alta, inclusiv în România.

Banca noastră Națională a majorat ultima dată dobânda cheie, în încercarea de a controla inflația, în luna mai.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 mai 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, transmitea la acea dată BNR.

Dobânzile majorate pe politica monetară generează dobânzi mai mari pentru oamenii împrumutați la bănci, dar și condiții mai dure pentru cei ce vor să contracteze un credit, pe viitor, fie în calitate de persoane fizice, fie în calitate de societăți comerciale.

Ne e teamă de ceea ce s-ar putea întâmpla la iarnă

De parcă tot acest context nu ar fi suficient de grav, asupra Europei planează, pentru la iarnă, riscul de a ni se tăia aprovizionarea cu gaz din partea rușilor. În mai multe rânduri, în ultima perioadă, oficiali europeni au avertizat cu privire la faptul că Vladimir Putin folosește resursele sale energetice ca pe o armă împotriva Europei. Totul se întâmplă după ce statele europene au adoptat mai multe pachete de sancțiuni împotriva economiei ruse, pentru a-l determina pe dictator să pună capăt atrocităților din Ucraina.

Unii specialiști se așteaptă ca Putin să șantajeze Europa la iarnă. Să ceară ridicarea sancțiunilor pentru a nu bloca furnizările de energie.

Europa face în acest moment eforturi pentru a scăpa de dependența energetică față de Rusia, dar nu poți acoperi peste noapte 40% din necesarul de consum, atât pentru populație, cât și pentru industrie.

E posibil ca la iarnă fie să închidem noi caloriferele, ca să facem economie, speriați de facturile tot mai mari, fie să ni se ceară acest lucru.

„Va scădea foarte mult consumul pentru că lumea nu îşi va mai permite să cumpere, să facă plinul de motorină şi benzină. În acest context este probabil ca românii să se întoarcă la transportul în comun, la autostop şi la alte metode ”tradiţionale” de a se deplasa la serviciu. În ceea ce priveşte încălzirea, ar trebui să ne pregătim de acum pentru la iarnă, pentru facturile uriaşe pe care le vom înregistra în sezonul rece, cum spune românul, să ne facem iarna car şi vara sanie. Ar trebui să ne construim acea sanie de pe acum în condiţiile în care preţurile vor continua să crească la nivel internaţional pe măsură ce războiul din Ucraina va continua.

Cum putem să ne reducem consumul? Oprind robinetul. Din păcate, în iarna 2022-2023 va fi iarna în care ne vom aminti cu nostalgie de vremurile comuniste. Dacă atunci ni se oprea curentul şi energia termică, acum, din păcate, va trebui să le oprim noi pentru a face economie, în contextul scumpirilor celorlalte produse. Vom face autostopul şi vom stinge becurile”, a explicat expertul Adrian Negrescu, citat de Adevărul.

La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu, făcea zilele trecute o declarație care nu mai lasă loc de alte comentarii:

„Vrem să scădem dependenţa de gazele ruseşti. Una din metodele pentru a scădea consumul şi indirect dependenţa de importuri este de a economisi.

Se pune problema să încercăm să economisim, să încercăm să stingem un bec, dacă nu mai stăm în acea cameră, să încercăm să dăm cu un grad sau două mai puţin caloriferul sau centrala pe perioada de iarnă. Nu ştiu dacă toţi vom putea face asta, dar putem încerca.

O să începem o campanie de eficienţă energetică la nivel naţional pentru a încerca să educăm acest lucru. Va fi o informare pe scară largă ce înseamnă spre exemplu să închizi un bac, cât poți să economisești într-o lună, într-un an, ca să înţelegem că poate din lucruri simple pot rămâne bani în buget şi putem reduce importurile”, a spus oficialul, la Digi24.

Din fericire, țara noastră nu are o dependență ridicată față de importurile de gaz din Rusia. Producem intern cât aproape ne acoperim tot consumul, iar recentele exploatări de gaz din Marea Neagră ne dau speranțe că nu suntem departe de a deveni independenți. Extrem de dificil va fi însă pentru state precum Germania, cu o dependență foarte mare față de importurile de la Moscova.

Criza alimentară, alt pericol din umbră

Pe lângă toate aceste probleme acute, peste omenire plutește și pericolul unei crize alimentare de proporții. O spun organisme internaționale credibile, cum ar fi Banca Mondială.

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, directoarea generală a FMI, Kristalina Gheorghieva, directorul executiv al PAM, David Beasley, şi directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala au spus că „efectele războiului din Ucraina se adaugă pandemiei de COVID-19, în timp ce schimbările climatice şi accelerarea conflictelor cauzează pagube persistente populaţiilor din toată lumea”.

Așadar, „creşterea puternică a preţurilor la produsele de bază şi penuriile în aprovizionare măresc presiunea asupra gospodăriilor din întreaga lume şi aruncă alte milioane de persoane în sărăcie”.

Și din acest punct de vedere România este oarecum privilegiată. Avem un an agricol foarte bun și reușim în general să producem cereale cât consumăm și să facem și export. Deci, penuria alimentară nu are cum să apară în România. Ar putea veni, totuși, o criză alimentară reprezentată de scumpiri semnificative ale alimentelor. Din acest punct de vedere, nimeni nu este pus la adăpost.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare, cert este că despre aceste momente se va discuta în cărțile de istorie și mai ales în tratatele de economie!