04 oct. 2022 | 09:36

Noi controverse în SUA. Curtea Supremă vrea mai puține drepturi pentru afro-americani și cuplurile gay

ULTIMA ORĂ
Noi controverse în SUA. Curtea Supremă vrea mai puține drepturi pentru afro-americani și cuplurile gay

După ce a anulat accesul la avort, Curtea Supremă a SUA, dominată de conservatori,  începe luni un nou mandat care ar putea aduce regres în ceea ce privește drepturile afro-americanilor și ale cuplurilor gay.

Curtea Supremă a SUA, un nou mandat în care se dezbat chestiuni controversate

Legile antidiscriminare, dreptul la vot și imigrația se numără printre subiectele fierbinți de pe rolul celei mai înalte instanțe a națiunii.

Pentru prima dată, la această instanță, veche de peste 230 de ani, va fi prezentă o femeie afro-americană – Ketanji Brown Jackson, numită în funcție de președintele democrat al SUA, Joe Biden.

Sosirea liberalei Jackson nu va modifica însă echilibrul de putere în cadrul instanței formate din nouă membri.

Cu șase judecători – dintre care trei au fost numiți de fostul președinte american Donald Trump, un republican – conservatorii vor continua să dețină o majoritate solidă.

David Cole, directorul juridic al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), a declarat că în ultimul mandat „s-a văzut cum instanța și-a exercitat agresiv puterea conservatoare nou descoperită pentru a răsturna precedente stabilite de mult timp”.

„În acest mandat, instanța pare pregătită să facă acest lucru din nou”, a spus Cole.

„Nu este probabil ca instanța să acționeze cu modestie sau, cel puțin, nu este înclinată să acționeze cu modestie”.

Dreptul la avort, interzis. Dreptul la port-armă, extins

În iunie, instanța a anulat hotărârea istorică din 1973 care garanta dreptul constituțional la avort, a extins drepturile de port-armă în public pentru deținătorii de arme de foc și a restrâns puterile agenției guvernamentale responsabile cu protecția mediului.

Hotărârile au fost salutate în cercurile conservatoare, care au acuzat în ultimii ani curtea că se angajează în activism judiciar atunci când vine vorba de probleme sociale majore.

Ilya Shapiro, director de studii constituționale la think tank-ul conservator Manhattan Institute, a declarat că instanța inversează ceea ce a numit excesele din anii 1970.

Shapiro a declarat că se așteaptă ca instanța să se îndrepte în continuare spre politicile de acțiune afirmativă, care permit universităților să ia în considerare rasa în practicile lor de admitere.

Diversitatea în campusuri, afectată?

Instanța urmează să audieze argumentele privind utilizarea rasei pentru a decide cine poate fi admis la Universitatea Harvard și la Universitatea din Carolina de Nord (UNC).

Harvard și UNC, la fel ca multe alte instituții de învățământ superior din SUA, folosesc rasa ca factor în încercarea de a asigura un corp studențesc divers și de a compensa o moștenire de discriminare rasială împotriva afro-americanilor și hispanicilor.

Curtea s-a pronunțat anterior în favoarea acțiunii afirmative, dar aceasta se află de mult timp în vizorul dreptei, iar oponenții ei cred că actuala instanță va fi receptivă la argumentele lor.

Ce alte subiecte vor fi luate în discuție de către Curtea Supremă

Un alt caz urmărit îndeaproape, care va fi audiat marți de către instanță, implică cele șapte districte parlamentare din statul Alabama, situat în sudul țării, și Legea privind dreptul la vot din 1965, care are ca scop prevenirea discriminării afro-americanilor la urne.

Legislația privind drepturile civile permite crearea de districte dominate de afro-americani pentru a se asigura că aceștia sunt reprezentați în Congres.

Dar este ilegală limitarea puterii lor de vot prin concentrarea alegătorilor de culoare într-un singur district sau prin împărțirea lor în mai multe districte.

O hartă a Congresului întocmită de legislativul statului Alabama, dominat de republicani, prevede un singur district majoritar pentru persoanele de culoare, deși aceștea reprezintă aproximativ 25% din populația statului.

Cazul capătă o semnificație suplimentară deoarece alegătorii de culoare tind să voteze în proporție covârșitoare pentru democrați.

Un alt caz aflat pe rolul instanței ar oferi legislativelor statale mai multă putere pentru a reglementa alegerile federale și ar putea avea „consecințe de mare anvergură pentru democrație”, a declarat Sophia Lin Lakin, de la proiectul privind drepturile de vot al ACLU.

Curtea Supremă va reveni, de asemenea, asupra unei probleme de acum câțiva ani, când a dat dreptate unui fabricant de prăjituri care și-a invocat convingerile creștine pentru a refuza să facă un tort de nuntă pentru un cuplu de homosexuali.

Decizia în acel caz a fost însă restrânsă, iar de data aceasta instanța este chemată să decidă dacă un grafician care refuză să construiască site-uri de nuntă pentru cuplurile gay încalcă legile antidiscriminare.

Până la 30 iunie, data la care se încheie mandatul, Curtea Supremă ar trebui să se pronunțe și asupra expulzării imigranților fără documente, asupra pedepsei cu moartea și asupra adopției copiilor nativilor americani.