Moscova cere reuniune ONU, după scurgerile de gaze din Nord Stream în Marea Baltică

Moscova cere reuniune ONU, după scurgerile de gaze din Nord Stream în Marea Baltică

Moscova intenționează să convoace o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în legătură cu avariile provocate la două gazoducte Nord Stream, afirmă oficiali guvernamentali.

Rusia vrea reuniune a Consiliului de Securitate al ONU

Ieri au fost observate scurgeri în Marea Baltică, iar seismologii au raportat explozii în apa din jurul conductelor dintre Germania și Rusia.

Cauza exactă a scurgerilor rămâne necunoscută, dar UE consideră că este vorba de „un act de sabotaj”.

Marți (27 septembrie), liderii UE au numit sabotajul drept cauza cea mai probabilă a exploziilor care ar fi tăiat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în zonele economice daneză și suedeză din Marea Baltică, dar nu au făcut speculații cu privire la autorii atacului fără precedent.

Șefa UE, Ursula Von der Leyen, a declarat că scurgerile s-au datorat unui „sabotaj”, amenințând cu „cel mai puternic răspuns posibil” la orice întrerupere deliberată a infrastructurii energetice europene.

Fotografiile realizate de armata daneză au arătat suprafețe mari de bule la suprafața apei, emanate de cele trei scurgeri din zonele economice ale Suediei și Danemarcei, la nord de Polonia, cu diametrul de 1.000 de metri, cu un epicentru de bubuituri de 200 de metri în diametru.

Polonia și Danmarca spune că au fost „acte deliberate”

Premierul danez, Mette Frederiksen, le-a descris ca fiind „acte deliberate”, adăugând: „Nu este vorba despre un accident”.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că scurgerile au fost un act de sabotaj care „marchează probabil următorul pas al escaladării situației din Ucraina”.

Și premierul suedez demisionar Magdalena Andersson a declarat că „au existat detonări”, deși ministrul de externe Ann Linde a declarat că nu vor „specula asupra motivelor sau actorilor”.

Copenhaga se așteaptă ca scurgerile la conductele, care sunt pline de gaz, dar nu sunt operaționale, să dureze „cel puțin o săptămână” – până când metanul care scapă din conductele subacvatice se va epuiza.

La fel ca Danemarca, guvernul suedez a declarat că nu consideră că este vorba de un act de agresiune împotriva sa, având în vedere că evenimentele au avut loc în afara apelor sale teritoriale, în zonele economice exclusive.

Două „degajări masive de energie” au fost înregistrate de Rețeaua seismică națională suedeză cu puțin timp înainte de scurgerile de gaz, în apropierea locațiilor lor din largul coastelor insulei daneze Bornholm, a declarat pentru AFP seismologul Peter Schmidt, de la Universitatea Uppsala.

„Cu degajări de energie atât de mari, nu prea există altceva decât o explozie care ar putea să le provoace”, a adăugat el.

Rusia a declarat anterior că este „extrem de îngrijorată” de aceste scurgeri.

Întrebat de reporteri dacă ar putea fi vorba de un act de sabotaj, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că în acest moment „este imposibil să excludem orice opțiune”.

Cu toate acestea, Ucraina a arătat cu degetul direct spre Moscova, spunând că nu este „nimic mai mult decât un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune împotriva UE”.