Masculul alfa, un mit desprins dintr-o greșeală: care este, de fapt, adevărul, conform cercetătorilor

Masculul alfa, un mit desprins dintr-o greșeală: care este, de fapt, adevărul, conform cercetătorilor

Termenul de bărbat alfa este o minciună. De fapt, haitele de lupi nu au masculi și femele alfa. Cercetătorul care a introdus acest termen a încercat să clarifice ceea ce s-a întâmplat cu mulți ani în urmă, dar datorită culturii pop și a unor edituri avide de bani, confuzia încă persistă.

În timp ce majoritatea oamenilor cred că o haită de lupi urmează o ierarhie strictă, cu perechea alfa în partea de sus, o beta acționând ca un adjunct și chiar un omega care ar putea fi denumit victimă a grupului, realitatea este mult mai orientată spre familie.

Cele mai multe haite de lupi sălbatici sunt formate din cei doi părinți și urmașii lor. Asta poate include și puii mai mari care nu au părăsit încă haita natală. Lupii adulți sunt responsabili de haită, pur și simplu pentru că sunt părinții. Termenul alfa este depășit și implică faptul că există un fel de luptă pentru a fi lider, ceea ce nu este cazul. Majoritatea lupilor care conduc haite sunt, pur și simplu, cei care au crescut și au avut pui. În unele haite care conțin mai mult de un lup de reproducție este folosit termenul „fiică dominantă” sau termenul „crescător subordonat”.

Ce este, de fapt, un mascul alfa

„Doar pentru că haitele de lupi sunt o unitate familială nu înseamnă că nu există o competiție acerbă între indivizii din haită din când în când”, a declarat Thomas Gable, liderul proiectului Voyageurs Wolf Project, pentru IFLScience.

„De o vreme, s-a pus un accent mare pe ierarhia în interiorul unui haite, care a fost înlocuit, într-o anumită măsură, cu ideea că haitele sunt în mare parte unități familiale. Dar cred că este ușor să mergi prea departe în altă parte și să te gândești la haite de lupi ca o familie fericită, în care toată lumea se înțelege”, a adăugat el.

„Și cu siguranță există și o competiție acerbă între tovarășii de haită pentru resurse, iar lupii se împrăștie adesea din haită sau își părăsesc haitele, probabil din cauza concurenței pentru mâncare sau alte resurse cu tovarășii lor de haită”.

Practica folosirii termenului de mascul alfa a început din cauza cercetărilor privind comportamentul lupilor în captivitate. Este important de reținut că lupii se comportă foarte diferit în captivitate, adesea ținuți în spații mai mici cu indivizi neînrudiți, decât în sălbăticie, în haite familiale formate în mod natural.

Rudolf Schenkel, un comportamentist animal, a scris despre lupii captivi în 1947, la Grădina Zoologică din Basel din Elveția, unde zece lupi au fost ținuți într-un spațiu de 10×20 metri. El a văzut că bărbatul și femeia cu cel mai înalt rang formau o pereche și că ierarhia se putea schimba. El a remarcat, de asemenea, că era posibil ca în haitele de lupi sălbatici, părinții și puii acelor părinți să constituie haita, dar această informație a fost trecută cu vederea la momentul respectiv. Lucrarea lui Schenkel a dat naștere termenului de „lup alfa”.

„Prin controlul și suprimarea continuă a tuturor tipurilor de competiție în cadrul aceluiași sex, ambele „animale alfa” își apără poziția socială”, a scris Schenkel.

S-au făcut mai multe cercetări asupra lupilor în anii 1960 și 1970, dar din nou, aproape exclusiv asupra lupilor în captivitate. Dr. L. David Mech, om de știință și cercetător, a scris o carte intitulată The Wolf: Ecology and Behavior of an Endangered Species, publicată în 1970. Cartea a fost un succes și a ajutat la popularizarea conceptului alfa. Cu toate acestea, Mech a spus de atunci că informațiile incluse în carte sunt depășite, inclusiv ideea unui lup dominant  ca mascul alfa.