Limitarea dobânzilor excesive la credite rămâne un vis: românii cu datorii riscă să devină victime sigure

Limitarea dobânzilor excesive la credite rămâne un vis: românii cu datorii riscă să devină victime sigure

Apar noi probleme pentru românii datori la bănci. O măsură ce s-ar fi putut dovedi a fi de mare folos nu se va mai aplica.

Este vorba despre posibilitatea limitării dobânzilor excesive la credite. Proiectul fusese adoptat de Parlament în 2020, dar Curtea Constituțională a constatat, un an mai târziu, că încalcă anumite prevederile Legii Fundamentale și a declarat proiectul ca fiind neconstituțional. A sfârșit acum respins definitiv de Parlament.

Noi probleme pentru românii datori la bănci

Pentru cei nefamiliarizați cu termenii de ordin bancar, limitarea dobânzilor excesive la credite reprezintă posibilitatea pe care ar fi avut-o consumatorii de a reclama dobânzile excesive ce li se percep și solicitarea diminuării lor și reechilibrarea contractului de împrumut.

Proiectul prevedea, printre altele, „sancționarea ca abuz de putere economică practicarea de dobânzi excesive, ca practici incorecte (inclusiv înșelătoare) ale băncilor și celorlalți creditori financiari sau chiar ca fraude la lege”, explică avocatnet.ro, dar și ” limite ale dobânzii anuale efective la creditele imobiliare și de consum; la creditele de consum de cel mult 15.000 de lei, suma totală de rambursat ar fi de maximum dublul sumei împrumutate (incluzând toate costurile, dobânzile și comisioanele)”.

Sursa citată mai notează că „în cazurile în care limitările nu sunt respectate, împrumutații ar avea dreptul să obțină reducerea lor, amiabil sau cu forța, în instanță, iar cei care ajung să nu mai poată plăti din cauza dobânzilor mari nu vor mai putea fi executați silit așa ușor. E introdusă, în consecință, ideea de a reechilibra contractele în acest context”.

Iată cum explică Guvernul faptul că s-a ajuns la Curtea Constituțională și ce elemente ar fi fost sesizate că încalcă Legea Fundamentală:

În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a fost adoptată fără să fie motivată, cu încălcarea art.1 alin.(3) și (5), precum și a art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituția României, republicată. Legea criticată a fost precedată de Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar care avea același obiect, respectiv plafonarea dobânzilor pe piața financiar-bancară, și care a fost supusă controlului a priori de neconstituționalitate.

Astfel, prin Decizia nr.139 din 13 martie 2019, Curtea a stabilit că Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.13/2011 este neconstituțională în integralitatea sa, în raport cu prevederile art.1 alin.(3) și (5) și ale art.141 din Constituția României, republicată, întrucât nu au existat motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate și nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social.

Autorii sesizării menționează că Legea criticată este rezultatul inițierii unui nou proces legislativ având ca scop principal reglementarea plafonării dobânzilor excesive. Prin urmare, considerentele Deciziei nr.139 din 13 martie 2019 sunt obligatorii, iar noul proces legislativ nu se poate realiza decât cu respectarea acestora, în caz contrar impunându-se constatarea neconstituționalității legii criticate pentru nerespectarea art.147 alin.(4) din Constituția României, republicată. Se apreciază că a fost remediat doar viciul referitor la lipsa avizului Consiliului Economic si Social, dar, în continuare, legea criticată nu respectă exigențele de motivare și fundamentare.