Kovesi, despre amploarea fraudelor fiscale: „Dacă aș fi ministru de Finanțe, mi-aș fi pierdut somnul”. UE pierde 130 de milioane de euro anual

Kovesi, despre amploarea fraudelor fiscale: „Dacă aș fi ministru de Finanțe, mi-aș fi pierdut somnul”. UE pierde 130 de milioane de euro anual

Autoritățile din statele membre UE nu manifestă suficient interes pentru a recupera zecile de miliarde de fonduri pierdute anual în urma fraudelor fiscale, afirmă șeful agenției UE pentru criminalitate financiară. Laura Kovesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), a declarat, pentru Euronews, că autoritățile fiscale din blocul comunitar nu reușesc să colecteze aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA în fiecare an, dintre care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd din cauza fraudei sau „pur și simplu sunt furate” din visteria țării.

Procurorul-șef al UE, declarații după un an de activitate la EPPO

Laura Codruța Kovesi a vorbit cu Euronews când EPPO își sărbătorește prima aniversare, după ce și-a lansat oficial operațiunile în iunie 2021. Parchetul, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul UE, inclusiv fraudă, corupție și spălare de bani.

„Dacă aș fi fost ministru de Finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta”, a declarat șefa EPPO. „Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare”, a completat Kovesi.

Ce regretă Kovesi

În primul său an de activitate, Parchetul European a deschis 929 de anchete, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă obținerea unor ordonanțe judecătorești de înghețare a unor active în valoare de 259 de milioane de euro. În ciuda acestor succese, Laura Codruța Kovesi regretă faptul că încă trebuie să convingă anumiți lideri europeni de importanța activității EPPO.

„Prea des ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pe care le are pentru orice economie faptul că organizațiile criminale sunt capabile să provoace astfel de pagube doar cu ajutorul fraudei în materie de TVA”, a explicat procurorul-șef al UE.

Critici aduse Sloveniei

Potrivit lui Kovesi, atât în timpul înființării EPPO, cât și după lansare au existat cazuri în care guvernele nu au luat în serios activitatea Parchetului, indiferent dacă au participat sau nu la agenție. Unul dintre cele mai elocvente exemple este Slovenia, deoarece a atras critici dure din partea înalților oficiali ai UE pentru că a refuzat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) – „oamenii de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.

Șefa Parchetului European a criticat guvernul sloven în repetate rânduri, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și de crearea unui „precedent periculos”, interferând cu buna funcționare a acestuia.

Certuri din cauza corupției în pandemie

Totuși, Slovenia nu a fost singura țară care a pus piedici activității EPPO. La începutul acestui an, procurorii spanioli și cei ai EPPO s-au certat cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusele fapte de corupție legate de o afacere cu măști faciale din pandemie.

Iar Polonia, care nu participă la Parchetul European, dar trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins des cererile de cooperare ale agenției. Laura Codruța Kovesi a comparat situația cu cea a Ungariei, o altă țară care nu face parte din EPPO, dar a răspuns la toate solicitările sale.

Per total, primul an de activitate al EPPO a fost „o provocare”, dar agenția a început bine, susține șefa agenției. Obiectivul pentru anul 2023 este de a consolida munca depusă până acum, a adăugat Kovesi.

Citește și: