Fascinanta Românie uitată: experiența memorabilă de la Berca

Fascinanta Românie uitată: experiența memorabilă de la Berca

O vorba veche, din „străbunii televiziunii” spune că România e o țară frumoasă, dar păcat că-i locuită. Cu toate că nu am agreat niciodată personajul care a emis această maximă, n-am avut cum să nu fiu de acord cu el, măcar din în când – mai ales când vine vorba de zona Berca-Buzău, cea despre care am să vă povestesc în cele ce urmează.

Într-adevăr, avem o țară frumoasă pe care, în mod evident, nu o apreciem așa cum ar trebui să o facem. Peisaje care îți taie respirația, resurse naturale (pe terminate, din păcate – din cauza omului) și relief diversificat, ca nu care-cumva să ne plictisim în excursiile noastre. Mare, munte, deal, podiș, râuri, Dunăre, păduri: timp și bani să ai, că locuri de vizitat există.

Ca orice turist în țara sa, primele destinații turistice vizitate vreodată de mine au fost cele clasice, de care a auzit deja toată lumea. Însă imediat ce am observat că acestea tind să devină din ce în ce mai aglomerate, cu fiecare an care trece, am decis să caut și alte locuri, eventual unde nu se înghesuie toată lumea pe un singur metru pătrat. Până la urmă, scopul unui concediu este acela de a fi liniștit, nu neaparat de a sta laolaltă cu jumătate din populația țării, în același timp. Firește, afirmația este una trecută prin filtrul personal, așa că nu te simți obligat să fii de acord cu mine.

Cum am descoperit zona Berca, din Buzău

Cu toate că locuiesc relativ aproape de județul Buzău (implicit de zona Berca), până acum câțiva ani, vizitarea acestei regiuni nu era pe lista mea mea de priorități recreative. Până într-o zi a anului trecut când, impulsionată de un bun prieten, am ajuns să vizitez Berca, împreună cu împrejurimile sale magnifice. Iar dacă de Vulcanii Noroioși a auzit deja toată lumea, pot să pun pariu că nu același lucru se poate spune și despre Țara Luanei sau Babele de la Ulmet (cunoscuți, de asemenea, ca Trovanții de la Ulmet).

Cu toate că întreaga zonă muntoasă a Buzăului este extrem de frumoasă și merită vizitată centrimetru cu centimetru, dacă ești în criză de timp (a se citi: ai un singur weekend la dispoziție), îți poți contura un traseu care să includă toate cele trei atracții turistice menționate anterior.

Țara Luanei – Buzău

Țara Luanei, între natură și legendă

Cel puțin teoretic, traseul din Țara Luanei ar trebui să dureze în jur de 6 ore. Cu toate astea, dacă alegi să-l parcurgi parțial, îți va rămâne suficient timp să vizitezi, în aceeași zi, și Trovanții, și Vulcanii Noroioși.

Acesta începe din localitatea Nucu, continuă cu Poiana Cozanei, Fundul Peșterii, Bisericuța lui Iosif (o așezare rupestră în vârf de deal, săpată în piatră), Agatonul Nou, Crucea Spătarului, Agatonul Vechi, ca mai apoi să te întorci în Poiana Cozanei și înapoi în Nucu.

Legenda spune că, în aceste părți, trăia odinioară un rege bătrân, pe nume Luana, care domnea într-o cetate cu ziduri înalte, până la cer, iar războinicii acestuia își vindecau rănile cu apă vie, din Valea Izvoarelor.

Schit rupestru – Țara Luanei

Babele de la Ulmet (Trovanții) sau pietrele vii

La nici 45 de minute de mers cu mașina se află Babele de la Ulmet sau Trovanții. Acestea se află pe vârful unui munte (haideți să-i spune, mai bine, deal), iar ca să-i vezi trebuie să urci până acolo pe niște scări amenajate de localnici. Drumul nu este unul greu de străbătut, mai ales după ce ți-ai antrenat picioarele prin Țara Luanei, astfel că încă vreo câteva sute de metri în altitudine nu ți vor mai părea imposibile.

Trovanții sunt formațiuni din calcar și nisip, cu forme ieșite din comun. Unele dintre aceste pietre sunt rotunde, tăiate perfect în jumătate, ori au diferite forme ce amintesc de ființe marine (exemple: Delfinul și Balena).

Panorama de la Trovanți este una excepțională, având ocazia să vezi întinsul munților din apropiere. Aș adăuga că această zonă este perfectă, de asemenea, și pentru cei pasionați de fotografie.

Până să ajungi să urci dealul către Trovanți, vei trece pe ulițe înguste și abrupte, având ocazia să experimentezi lumea satului de odinioară. Din nefericire, pe cât de spectaculos este perisajul acelei zone, pe atât este sărăcia de mare în rândul localnicilor din imediata apropiere a acestei atracții turistice. Cu toate că zona este una destul de vizitată de turiști, așadar se cere taxă de intrare în rezervație, acest lucru nu se reflectă și în calitatea traiului plătitorilor de taxe.

Trovanții (Babele de la Ulmet) – Buzău

Vulcanii Noroioși, tărâm selenar, în imediata apropiere a localității Berca

Mă gândesc că, în cazul în care lui Elon Musk nu îi va funcționa colonizarea planetei Marte, ar putea să-și aline eșecul cu o vizită la Vulcanii Noroioși. Peisajul este unul cât se poate de asemănător – cu diferența că, oricât ai căuta, nu zărești nici urmă de Curiosity prin zonă – nu la propriu, cel puțin (ochi curioși se găsesc oriunde și oricând, în România).

Ca să ajungi la Vulcanii Noroioși trebuie să străbați, de la Berca, un drum de aproximativ 25 de minute (plus-minus). Poate că ar fi bine să știi că, așa cum te așteptai deja, drumurile sunt pline de gropi, însă și de alte obstacole, așa că ai face bine să nu-ți turezi mașina foarte tare, dacă vrei s-o mai ai și altă dată.

Odată ajuns acolo, la Vulcani, vei parca într-un loc special amenajat, pentru care vei plăti o taxă la ghișeu, împreună cu biletul de intrare în perimetrul Vulcanilor Noroioși.

Peisajul este spectaculos și merită drumul anevoios, până acolo. Iar dacă ai noroc, așa ca mine, să nimerești o zi în care nu au mai avut și alți turiști aceeași idee, ai toate șansele să te simți pe Marte, putând să faci și câteva fotografii reușite, fără oamenii care să strice frumusețe de cadru selenar.

De reținut că, oricât de mult ți-ai dori să fumezi o țigară în interiorul spațiului închis, de jur-împrejurul Vulcanilor, trebuie să renunți la idee: sinuciderea nu e o opțiune. În plus, poate vei reuși să reziști tentației de a băga degetul în vulcan, în dulcele stil clasic românesc.

Vulcan noroios – Buzău

În concluzie, de văzut, avem ce vedea în România. Important este să descoperim acele locuri și, odată ajunși acolo, să nu le batjocorim cu gunoaie sau cu devastarea speciilor protejate de plante și flori. Așa cum alții au avut grijă de natură, pentru ca noi să putem să vedem, la rândul nostru, acele locuri, va trebui să continuăm tradiția și să ne gândim și la viitorii turiști.

Citește și: