Decizia care vine „de foarte sus” și ne va arunca în sărăcie: acum e prezentată ca un colac de salvare în fața inflației

Decizia care vine

Pe măsură ce inflația este tot mai mare, Băncile Centrale din întreaga lume apelează la instrumentul lor principal împotriva scumpirilor: creșterea dobânzilor de referință. Doar așa se pot ține din frâu scumpirile, numai că măsura ne poate arunca în sărăcie, este toxică pentru economiile naționale.

Nu o spunem noi, ci experții din cadrul agenției de evaluare financiară S&P Global. Într-un raport pe care analiştii S&P Global l-au publicat miercuri, se subliniază faptul că majorarea dobânzilor riscă să adune nori negri asupra ratingurilor de țară.

Conform acestora, de vină ar fi costurile cu împrumuturile! Acestea vor creşte cu aproximativ 300 de puncte de bază în următorii trei ani, iar țările vor vedea cum ratingurile lor suverane sunt puse sub presiune.

„Creşterea dobânzilor pare a fi o provocare fiscală pentru o minoritate de economii dezvoltate şi pentru cel puţin şase din 19 economii emergente” susţin analiştii S&P.

În momentul în care unei țări i se depreciază ratingul, aceasta poate ajunge, de exemplu, în categoria Junk, unde niciun investitor din lume nu este încurajat să vină să-și plaseze banii.

Preşedintele Rezervei Federale americane (Fed), Jerome Powell, a spus miercuri că agresivitatea inflaţiei a luat prin surprindere autorităţile monetare. Cu această ocazie, oficialul a avertizat că surprizele neplăcute pentru noi s-ar putea să continue.

„Evident inflaţia a constituit o surpriză pe parcursul ultimului an şi ar putea să ne aştepte şi alte surprize. De acea trebuie să fim agili în răspunsul la datele care vor veni şi la modificarea perspectivei”, a avertizat Jerome Powell.

Cum se poziționează, momentan, România

În luna aprilie, agenția de rating a realizat ultima evaluare asupra economiei noastre naționale, decizând să reconfirme ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, precum și perspectiva stabilă.

Perspectiva stabilă constituie așteptările economiștilor în raport cu evoluția noastră economică, ceea ce înseamnă că economia nu ridică semnale de alarmă într-un viitor determinat.

La acea vreme, analiștii au precizat că ratingul României este susținut de statutul de membru al Uniunii Europene și accesul robust la finanțarea de pe piețele internaționale de capital.

Tot ei au mai spus că riscurile generate de conflictul din Ucraina sunt atenuate de perspectiva absorbției unui volum important de fonduri europene (România fiind unul din principalii beneficiari ai fondurilor structurale prevăzute în Cadrul Multianual al UE și în Facilitatea de Redresare și Reziliență), precum și de dependența energetică scăzută a țării noastre față de gazele naturale și petrolul din Rusia.

Banca Noastră Națională a răspuns similar băncilor centrale din întreaga lume, majorând dobânda de referință. Ultima astfel de intervenție pe piața monetară a avut loc în luna mai, când BNR a urcat dobânda-cheie la 3,75% pe an, de la 3%.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 mai 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, transmitea BNR la acea dată.

Citește și: