De ce se cred proștii deștepți: ce este efectul Dunning-Krueger și cum te transformă într-un zeu autoproclamat

De ce se cred proștii deștepți: ce este efectul Dunning-Krueger și cum te transformă într-un zeu autoproclamat

O veche vorbă, „din bătrâni”, se derulează cam așa: „Nu-i spune unui om prost că e prost pentru că nu te crede, dar nici unui om deștept că e deștept pentru că știe”. Practic, din acest lucru rezultă faptul că atât deșteptul, cât și cel mai puțin înzestrat, vor „ști” că sunt deștepți.

Extrapolând, se pare că există chiar și un efect care vorbește despre acest fenomen. El poartă numele de Dunning-Krueger și a fost „brevetat” de doi oameni de știință, după cum îți vom explica în cele ce urmează.

Ce este, până la urmă, efectul Dunning-Krueger și cum îi afectează pe unii oameni

Hai să fim sinceri, fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană care are o impresie despre sine mult mai bună decât, poate, ar fi cazul. Mai mult, oricare dintre noi este supus unei asemenea greșeli, cu diferența că în cazul anumitor oameni poate fi vorba despre cazuri izolate, de vreme ce, în ceea ce îi privește pe alții, vorbim despre „cronicizare”.

Teoria a fost dezvoltată de David Dunning și Justin Krueger, doi cercetători de la Universitatea Cornell și prespune că oamenii sunt adesea predispuși să-și schimbe modul în care se autoevaluează, având tendința de a se supraestima și să oprească, astfel, eventuala evoluție.

Cu alte cuvinte, acești oameni vor putea crede că nivelul lor de inteligență este peste al altora, competențele intrând și ele în această categorie.

Efectul Dunning-Krueger mai este cunoscut și sub numele de „Punctul Stupidității”. Altfel spus, se întâmplă atunci când refuzi să accepți că mai ai de învățăt, în ceea ce privește un anumit subiect, considerând, deopotrivă, că deții adevărul absolut.

Cu toate că un astfel de om poate părea inofensiv, cel puțin la o primă vedere, el riscând să „pice” cel mult în hilar, se poate ajunge la cazuri grave.

Totuși, categoria îi include deopotrivă pe cei care cred cu tărie în teorii ale conspirației, indiferent din ce nișă ar proveni ele. Vorbim, evident, despre politică, însă și despre alte idei ce s-au răspândit rapid pe Glob, în ultima perioadă, ce țin de negarea efectelor benefice ale tehnologiei, însă și pe cele ale științei.

Este suficient să ne amintim de controversa legată de Bill Gates și vaccinuri, de „efectele nocive” ale rețelelor 5G, ori chiar de Pământul care, în opinia multora, ar fi plat.