De ce 2023 va aduce „faliment” și sărăcie: n-ați văzut nimic până acum, pregăti-vă de impact cu o criză mai gravă decât în 2008

De ce 2023 va aduce

Anul 2023, oricât ne-am dori noi să fie cel care pune capăt acestei perioade nefaste, cu pandemia și apoi cu multiplele crize, nu va fi deloc așa.

În fapt, există opinii foarte bine argumentate care indică iminența unei crize economice extrem de grave, ce se va materializa încă din primul trimestru al anului viitor. Victimele? În primul rând, românii care au rate la bănci, credite ipotecare, imobiliare și care au decis să schimbe ROBOR-ul cu IRCC. În al doilea rând, vor fi probleme pe piața muncii, fiind o reală provocare să-ți menții jobul, să nu rămâi șomer și cu rate duble de plătit către bănci, dar le vom discuta și analiza pe rând.

În ultimele săptămâni, pe fondul creșteri agresive a ROBOR, mulți români au înaintat băncilor finanțatoare cerere de schimbare a indicelui cu IRCC, aplicabil de la sine pentru creditele noi, contractate după luna mai a anului 2019. Zis și făcut, cele mai multe dintre solicitări fiind aprobate. E drept că, prin această schimbare, oamenii se bucură de câteva luni de rate mai mici, reduse chiar și cu câteva sute de lei, doar că vorbim despre o perioadă scurtă, ce se va termina cam în primul trimestru al anului viitor. De ce? Însuși guvernatorul BNR vorbea despre acest pericol, în urmă cu mai multe săptămâni. El avertiza că există riscul ca IRCC să devină mai agresiv decât ROBOR, când inflația va începe să dea înapoi.

„S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”, a precizat Isărescu, în luna mai a anului curent.

Ei bine, conform celor mai recente previziuni economice, primul trimestru din 2023 ne va aduce fix acest lucru, o temperare a inflației, deci o creștere a IRCC și, implicit, o majorare a ratelor la bănci.

Scumpirile de acum sunt „jucărie”, față de ce urmează. Rata la bancă îți va mânca aproape tot salariul

„Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simţit creşterea dobânzilor (…) De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.

La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câştigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor.

Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câştigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune.

Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, şi o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câştigul lunar.

Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture” … Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creşte la cel puţin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va creşte la cel puţin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câştigul lunar”, conform ZF.