Cum poți afla anul în care te pensionezi și ce trebuie să știi, în 2022, despre ieșirea din câmpul muncii

Cum poți afla anul în care te pensionezi și ce trebuie să știi, în 2022, despre ieșirea din câmpul muncii

Poate mai părea că e o veșnicie până la perioada pensionării, dar știm cu toții că timpul e relativ și că poate trece fără să ne dăm seama, așa că nu e niciodată prea devreme să te informezi cu privire la ieșirea ta din câmpul muncii.

Conform legislației noastre naționale, pensia este un drept acordat la cerere și are la bază plata contribuției de asigurări sociale pe o perioadă minimă de timp, expres prevăzută de lege în raport de data nașterii solicitantului.

În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

1. pensia pentru limită de vârstă;
2. pensia anticipată;
3. pensia anticipată parţială;
4. pensia de invaliditate;
5. pensia de urmaş.

De reținut că, începând cu data de 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii, fiind reglementat ca sistem independent prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare

Poți începe informarea ta despre această etapă prin a afla anul exact al pensionării, de exemplu, iar în ajutorul tău, din această perspectivă vine chiar Casa Națională de Pensii.

Dacă accesezi site-ul oficial al instituției, vei găsi o secțiune special dedicată aflării anului pensionării. Aici ți se cer câteva informații minime, pentru ca sistemul să poată realiza calculele. Vei afla informații relevante despre pensia la limita de vârstă, pensia anticipată sau pensia anticipată parţial.

„Vârstele standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sunt stabilite prin lege în funcţie de sexul, luna şi anul naşterii persoanei. Acestea sunt detaliate în Anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010.

Deasemenea, noul portal www.cnpp.ro dispune de o aplicaţia „Cand ma pot pensiona?” care oferă date cu caracter informativ cu privire la data pensionării”, transmite instituția.

Trebuie să știi că vorbim despre informații orientative, dat fiind faptul că sistemul de pensii din România prevede o serie de situații particulare, pentru anumite categorii profesionale.

Sistemul de pensii din România este structurat pe patru Piloni de pensii, astfel:

1.Pilonul I – sistemul public de pensii
2.Pilonul II – fondurile de pensii administrate privat
3.Pilonul III – pensiile facultative
4.Pilonul IV – pensiile ocupaționale

Despre Pilonul II de pensii. Informații de bază

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este reglementat prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările ulterioare.

Aceste pensii sunt obligatorii pentru: persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor Art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare şi contribuie la sistemul public de pensii. ART. 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

„(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă; b) funcționarii publici; c) *** Abrogată d) alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal. II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi şi obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I; III. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri; IV. persoanele care realizează venituri din activități independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială*), în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.”

Aceste tipuri de pensii sunt facultative pentru: persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii.

De reținut că începând cu data de 1 ianuarie 2024, se aplică majorarea contribuţiei la fondurile private de pensii de la 3,75% la 4,75%.

Aceasta nu este singura modificare legislativă nou apărută în sistem. De asemenea, avem un proiect foarte interesant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care presupune eliminarea comisionului aplicat pe contribuții, precum și introducerea obligativității administratorilor să facă publică structura investițiilor cu frecvență lunară, nu trimestrială cum se întâmplă în prezent.

„Am transmis un proiect de OUG prin care eliminăm comisionul aplicat pe contribuții, tocmai pentru a realiza un sistem mai echitabil, care nu acordă privilegii nemeritate. Tot în sprijinul consumatorului, al cetățeanului care are contribuții la pilonul II, am decis să impunem administratorilor să facă publică structura investițiilor cu frecvență lunară, nu trimestrială cum se întâmplă în prezent.

În plus, am decis să interzicem administratorilor de pensii private să investească banii din contribuții în așa numitele “private equity”, adică active cu risc ridicat, tocmai pentru că dorim să protejăm contribuțiile a circa 8 milioane de cetățeni, într-o perioadă plină de incertitudini și de vulnerabilități.

Suntem extrem de atenți cu privire la structura investițiilor pe care le fac administratorii de pensii private cu banii care provin din contribuțiile pentru Pilonul II. Suntem atenți și vrem să prevenim orice situație nefericită, de aceea vrem să interzicem alocarea banilor în active cu grad de risc foarte ridicat. Structura investițiilor este, de altfel, publică. O regăsim și în comunicările pe care Autoritatea le face. Cea mai mare parte a fondurilor din Pilonul II sunt direcționate către titluri de stat”, a explicat purtătorul de cuvânt al ASF, Daniel Apostol.

Ce trebuie să știi despre Pilonul III de pensii

Baza de calcul, reținerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii administrat privat sunt aceleași cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.

La momentul începerii activității de colectare, respectiv, în anul 2008, cuantumul contribuţiei a fost de 2% din baza de calcul. Pentru anul 2022, cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% (art. II din OUG nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

Pentru a deosebi Pilonul II de Pilonul III, trebuie să știi că pentru Pilonul II contribuţia va fi colectată din contribuţia individuală de CAS, în timp ce pentru Pilonul III este vorba de o contribuţie distinctă care se va colecta din venitul salarial brut lunar al asiguratului. De asemenea, participarea la Pilonul II este obligatorie, pe când în cadrul Pilonului III este facultativă. Totodată, nivelul capitalului social pentru autorizarea ca administrator de fond este de 4 milioane Euro pentru Pilonul II şi de 1,5 milioane Euro pentru Pilonul III.

Pilonul IV de pensii. Ce este, cine beneficiază de el

Sistemul de pensii ocupaționale este reglementat prin Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu modificările și completările ulterioare. Participantul la un fond de pensii ocupaționale poate fi orice persoană aflată într-o relație contractuală de muncă cu un angajator, persoană fizică sau juridică, ale cărei activități ocupaționale îi dau sau îi vor da dreptul la o pensie în conformitate cu dispozițiile privind sistemul de pensii ocupaționale.

Aderarea la o schemă de pensii ocupaționale este facultativă, iar dreptul de proprietate asupra contribuțiilor cu care participă angajatorul și/sau angajatul la un fond de pensii ocupaționale, precum şi a rezultatelor investirii acestor contribuții, revine salariatului după un termen de cel puțin trei ani de la aderarea la fondul de pensii, conform prevederilor contractului colectiv de muncă/protocolului şi a contractului de administrare.

Contribuția la un fond de pensii ocupaționale reprezintă suma calculată ca un procent din câștigul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii ocupaționale.

Prin crearea cadrului legislativ pentru acordarea pensiilor ocupaționale se realizează, printre altele, furnizarea unei pensii suplimentare obținute pe principiul contributivității, distinct şi în completarea pensiei din sistemul public și stimularea şi cultivarea spiritului de economisire pentru bătrânețe pe baza constituirii şi investirii unei contribuții noi pentru pensia ocupațională.

Sperăm că ți-au fost de folos informațiile din acest articol și nu uita că legislația se poate schimba în timp. Prin urmare, menține-te informat și cu toate detaliile actualizate, pentru a fi pregătit de momentul pensionării.