Cum a schimbat războiul gândirea europenilor, inclusiv a românilor: impactul e fantastic, dar nu neapărat în bine

Cum a schimbat războiul gândirea europenilor, inclusiv a românilor: impactul e fantastic, dar nu neapărat în bine

Războiul din țara vecină are afecte importante în curentul de gândire al europenilor, după cum arată datele unei analize deosebit de interesante, realizate de curând.

Se pare că modalitatea în care gândim, scările noastre de valori, principiile și idealurile sunt puternic influențate de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Pe fondul războiului de la graniță, multe dintre percepțiile noastre anterioare s-au dat peste cap. Din păcate, sunt și elemente înrăutățite, dar despre toate acestea vom discuta în rândurile de mai jos.

Conform datelor GLOBSEC Trends pentru anul 2022, care analizează percepția asura războiului din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, invazia asupra Ucrainei a reamintit Europei cât de fragilă este pacea, dar și cât de importantă este aceasta.

Conform celor ce au semnat analiza, datele sondajelor pentru acest raport, care au fost colectate pe fondul atrocităților în curs de desfășurare ale Rusiei în Ucraina, au măsurat sprijinul robust și în creștere pentru Occident și modelul de guvernare occidental.

Pe fondul războiului, tot mai multe state își doresc să facă parte din NATO sau UE

4 din 5 respondenți din ECE doresc acum să facă parte din structurile occidentale și le percep drept garanți ai securității și integrității teritoriale, arată raportul citat.

Rusia este acum considerată o amenințare la adresa securității naționale de către majoritatea respondenților din regiune. Raportul marchează astfel o schimbare de percepție importantă în comparație cu rezultatele altor analize similare din trecut. În aceeași ordine de idei, ratingurile de favorabilitate ale lui Vladimir Puțin au scăzut la minime record. Prin comparație, Volodimir Zelenski este de patru ori mai popular decât Vladimir Putin.

Cu toate acestea, oamenii continuă să cadă victime ale manipulării. În raport se notează că acceptarea dezinformarii și a teoriilor conspirației rămâne ridicată. Pentru a combate aceste fenomene, specialiștii recomandă Guvernelor din regiune să dezvolte reforme în educație, astfel încât populația să poată să se apere și să aibă toate instrumentele la îndemână astfel încât să nu mai cadă în plasa manipulărilor de orice tip!

În continuare, e deosebit de interesant, la nivel regional, faptul că tot mai multe țări văd în Statele Unite ale Americii un aliat de nădejde. Analiză noastră indică faptul că percepția conform căreia SUA este un partener strategic a crescut cu 10 puncte procentuale din 2021 – Washingtonul este acum văzut că un aliat cheie în NATO de 3/4 dintre respondenții din regiunea ECE.

„NATO ar trebui să-și folosească imaginea îmbunătățită în regiune pentru a se angaja într-o comunicare mai intensă cu cetățenii statelor membre ECE, în special cu cei care au exprimat în trecut un sentiment mai scăzut pro-NATO. Prezența soldaților NATO pe teren și cooperarea militară ar putea reînvia discuțiile privind securitatea și valoarea NATO în promovarea păcii și prosperității”, cred analiștii.

Țările analizate în acest raport văd, în linii mari, Rusia drept agresor și o amenințare la adresa securității atât a regiunii, cât și a lumii. Doar că nu suntem chiar o masă omogenă în mentalitatea pro-occidentală, din păcate. Sondajul arată că în regiune există și câteva „lacune alarmante”, cu precădere în țările unde propaganda a prins și a fost încurajată ani de zile.

„Acest lucru este valabil mai ales în țările în care propagandă (pro-)Kremlinului a rămas necontestată de ani de zile. Viziunea distorsionată a anumitor segmente de populație față de evenimentele din Ucraina, combinată cu potențialele dificultăți economice viitoare, ar putea lasă aceste grupuri vulnerabile drept potențiale ținte pentru liderii populiști și autocrați”, explică specialiștii care au contribuit la realizarea acestei analize.

Ideea că Europa Centrală și de Est reprezintă o „punte” între Est și Vest a fost mult timp un trop identitar predominant în regiune. Războiul din Ucraina, însă, a obligat societățile să-și reevalueze partenerii strategici și chiar orientarea lor geopolitică generală. În toate țările analizate, în afară de România, există o schimbare perceptibilă a opiniei de la preferința de a fi „undeva la mijloc” către o susținere destul de neechivocă a unei orientări geopolitice occidentale.

Veștile rele despre schimbarea mentalității la români

Din păcate, raportul în cauză aduce niște elemente constatate cu privire la modul în care gândim, care ar trebui să ne pună pe gânduri.

România este singura țară din regiune în care sprijinul pentru o orientare geopolitică occidentală a scăzut – de la 43% la 27% în ultimul an, se arată în raport. La noi, 22% dintre respondenți cred că Rusia avea dreptul de a invada Ucraina și 26% cred că Occidentul a fost responsabil pentru război provocând Rusia.

Mai rău decât atât, noi suntem singurul stat dintre cele analizate în care satisfacția față de democrație a scăzut (de la 30% la 23%). Că și cum toate aceste date nu ar fi suficient de alarmante, avem și cea mai mare disponibilitate, de 60%, către a acceptă un lider autoritar!

Odată cu acest război și ieșirile publice a numeroși lideri mondiali, oamenii din regiune au început să fie mai apropiați de scena politică internațională, să știe mai multe lucruri despre oamenii care ocupă funcții-cheie la nivel mondial. De exemplu, au început să recunoască personalități precum președintele SUA, în condițiile în care mulți dintre ei habar nu aveau cine e Joe Biden cu doar un an în urmă. În 2021, ne arată analiză la care facem referire, 24% dintre europenii centrali și de est „nu știau” sau „nu auziseră niciodată de” Joe Biden și 35% la fel în ceea ce o privește pe Ursula von der Leyen. Acești lideri sunt acum mai cunoscuți în rândul opiniei publice, cu încă 14 și, respectiv, 13%.

Acest conflict militar sângeros a mai avut un impact major și din perspectiva încrederii pe care o au oamenii în instituții de forță ale propriilor state. În 8 din 9 țări, majoritatea are încredere în forțele armate ale propriei țări, în timp ce în 5 din 9, încrederea depășește 70%. Lipsa de încredere în forțele armate este izbitoare în special în Bulgaria, la 40% (o scădere cu 18 puncte procentuale față de 2021).

Datele au fost obtinute in urma unui sondaj de opinie realizat in luna martie in 9 tari din Europa Centrala si de Est pe un esantion reprezentativ de 1000 de respondenti per tara (in total 9.000 de respondenti), in Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia.

Raportul este disponibil aici.

Citește și: