Croația trece la moneda euro din 2023. Cât mai are România până va face acest pas

Croația trece la moneda euro din 2023. Cât mai are România până va face acest pas

Consiliul Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles și care reprezintă țările membre UE, a adoptat actele juridice finale care validează trecerea Croației la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, fosta republică iugoslavă devine cel de-al 20-lea membru al zonei euro, la șapte ani după aderarea Lituaniei. Croații vor renunța la moneda națională, kuna, care va fi schimbată la un curs de 7,5345 kuna pentru un euro, a explicat organismul guvernamental.

Croația va adera la zona euro în 2023

Consiliul UE, în care sunt reprezentate guvernele statelor sale membre, a semnat trei documente legale care vor permite introducerea monedei euro în Croaţia, de la 1 ianuarie 2023. Cu această ocazie, țara va deveni al 20-lea membru al zonei euro. Rata de conversie a fost stabilită la 1 euro = 7,53450 kuna, iar guvernul de la Zagreb va avea la dispoziţie câteva luni pentru a pregăti cadrul practic necesar adoptării monedei euro.

A îndeplinit toate criteriile UE

Pentru a face parte din zona euro, Croaţia a trebuit să îndeplinească o serie de condiții economice: stabilitatea preţurilor și a schimburilor valutare, soliditatea sistemului financiar şi dobânzi moderate pe termen lung, toate verificate strict de blocul comunitar.

„Aș dori să felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, și pe întreaga Croație”, a spus ministrul ceh de Finanțe, Zbynek Stanjura, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. „Croația a îndeplinit cu succes toate criteriile economice și va plăti în euro de la 1 ianuarie 2023”, a adăugat oficialul.

Ceremonie de semnare la Bruxelles

Evenimentul a fost precedat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezența președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a vicepreședintelui Comisiei, Valdis Dombrovskis, și a comisarului pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Încheierea procedurii de aderare a Croației la moneda unică europeană are loc într-un moment în care euro, afectat de războiul din Ucraina, a atins paritatea cu dolarul, pentru prima dată din decembrie 2002. Anul acesta a marcat împlinirea adouă decenii de când euro a devenit o monedă fiduciară.

Țările care utilizează moneda unică

Până la 1 ianuarie 2002, zeci de milioane de europeni din 12 țări au renunțat la lire, franci, mărci germane și drahme, în schimbul bancnotelor și monedelor euro. Pe parcurs li s-au alăturat alte șapte țări: Slovenia (2007), Cipru și Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) și Lituania (2015).

Zona euro numără 341 de milioane de locuitori. Moneda unică reprezintă un simbol al unității și suveranității europene. Toate țările din UE s-au angajat, teoretic, să adere la blocul comunitar de îndată ce îndeplinesc condițiile, dar nu a fost stabilit niciun calendar. Excepția este Danemarca, care a negociat o scutire după un referendum din 2000, în care danezii au respins euro.

Când va trece România la euro

Ministrul Finanțelor din România a vorbit, la începutul acestui an, despre posibilitatea ca țara noastră să adopte moneda euro. El a declarat că trebuie „să ne fixăm un target transpartinit pe care nimeni să nu îl mai încalce”.

Adrian Câciu a spus că anul 2029 ar fi o țintă viabilă pentru aderarea la euro în cazul României.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală.

Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.).

Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc.

Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică.

Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu, în ianuarie 2022.