Construcțiile și IT-ul, fără facilități fiscale: dispar pentru toți angajații? România are nevoie acută de bani la buget

Construcțiile și IT-ul, fără facilități fiscale: dispar pentru toți angajații? România are nevoie acută de bani la buget

Deficitul bugetar care macină economia românească trebuie acoperit, în cel mai scurt timp posibil. Nevoia de bani la bugetul public e poate mai accentuată ca niciodată, motiv pentru care se impun măsuri fiscale dure, cum ar fi eliminarea facilităților fiscale.

Două mari domenii de activitate, Construcțiile și IT-ul beneficiază în prezent de cele mai avantajoase norme fiscale, dar acest lucru ar putea dispărea în perioada următoare. La fel de bine, ar trebui să dispară și evaziunea fiscală, iar statul să se concentreze pe impozitarea veniturilor mari, e de părere Ionuţ Dumitru, fostul şef al Consiliului Fiscal şi economistul şef al Raiffeisen Bank.

Iată cele 11 categorii de beneficiari ai unor privilegii fiscale, pe piața muncii de la noi din țară, conform Profit.ro:

„1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%

2. Cercetători – scutire de impozit pe venit de 10%

3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II

4. Angajați din agricultură și industria alimentară – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II (opțional)

5. Activități independente – Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

6. Contracte de activitate sportivă – sunt taxate similar activității independente

7. Drepturi de autor – avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

8. Venituri din chirii – impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.

9. Venituri din investiții – cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

10. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%

11. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)”.

Cum s-ar putea schimba sistemul fiscal din România, ca să aducem mai mulți bani la buget

„România trebuie să ia măsuri fiscale puternice pentru a reclădi spaţiul fiscal şi a preveni deteriorarea condiţiilor de finanţare.

În primul rând, ca un prim pas, trebuie atacată frontal problema evaziunii fiscale şi îmbunătăţit sistemul de administrare fiscală, în principal prin digitalizare. În al doilea rând, trebuie închise treptat toate portiţele de optimizare fiscală deschise de-a lungul anilor (cum ar fi PFA, microîntreprinderi etc) şi reconsiderate facilităţile fiscale din diverse sectoare. Un al treilea pas, dacă primii 2 paşi nu sunt suficienţi, anumite impozite, aflate astăzi la un nivel foarte scăzut faţă de standardele europene, ar putea fi reevaluate”, a spus oficialul, care amintește și de recomandările Fondului Monetar Internațional (FMI), recent conturate pentru țara noastră:

„Ceea ce recomandă FMI în materie de politică fiscal-bugetară şi politică monetară coincide în mare parte cu opinia noastră. În privinţa politicii fiscal-bugetare, cred că este obligatoriu ca procesul de consolidare să fie luat mai în serios şi să venim cu măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar foarte mare pe care îl avem astăzi (cel mai mare din UE), fiind obligatoriu în acelaşi timp să ne abţinem de la măsuri care pun presiuni suplimentare pe buget.

Sunt necesare măsuri pentru a creşte ponderea veniturilor fiscale ca procent din PIB (circa 27% din PIB în România faţă de o medie UE de circa 41% din PIB, sau faţă de un nivel de circa 32% din PIB în Bulgaria şi circa 35% din PIB în Polonia, Ungaria sau Cehia), iar secvenţialitatea acestora ar trebui să fie una logică”, a mai explicat specialistul.

Citește și: