Centralele nucleare, o gaură financiară fără fund: cât ne costă să ținem în viață mastodonții energetici din comunism

Centralele nucleare, o gaură financiară fără fund: cât ne costă să ținem în viață mastodonții energetici din comunism

În ultimul an, în contextul crizei energetice fără precedent din Europa, au existat mai multe dezbateri legate de rolul centralelor nucleare în prevenirea eventualelor pene de curent la scară largă. Unii au mers atât de departe încât ar afirma că sunt responsabile de energie verde, pentru că nu distrug mediul înconjurător. Alții face o treabă foarte bună în a nu uita niciodată de Cernobîl.

În timp ce, la nivel european, autoritățile se chinuie să țină în picioare centralele nucleare pentru a preveni un eventual blackout, comisarul european pentru energie a tras un semnal de alarmă vizavi de costurile întreținerii acestor titani construiți nu foarte recent. În opinia lui Kadri Simson, Uniunea Europeană are nevoie de investiții de aproximativ 450 de miliarde de euro doar pentru a-și menține nivelul actual al capacității de generare.

Centralele nucleare, energia verde și protecția mediului

Până la un nou dezastru nuclear, energia nucleară joacă un rol foarte important în speranța atingerii obiectivelor climatice ale UE de generare a energiei electrice cu emisii scăzute de carbon. Mai mult decât atât, în contextul creșterii accelerate a prețului la energie, disponibilitatea centralelor nucleare este cu atât mai importantă.

„Coloana vertebrală a viitorului sistem energetic european fără carbon vor fi predominant sursele regenerabile. Dar realitatea este că aceste surse regenerabile vor trebui completate cu o producție stabilă de energie electrică în bandă. Acesta este motivul pentru care energia nucleară nu este doar o chestiune de siguranță și securitate, ci și o soluție reală”, a explicat Kadri Simon.

Dacă estimările comisarului european se dovedesc a fi corecte, generarea de energie nucleară va reprezenta aproximativ 15-16% din producția de energie a Uniunii Europene până în 2030, dacă nu chiar 2050. În final, pe parcursul următoarelor decenii, blocul comunitar ar avea nevoie de o capacitate de generare stabilă de aproximativ 100 gigawați, dar aceasta nu poate fi atinsă decât cu investiții semnificative.

„Analiza noastră arată că, fără investiții imediate, aproximativ 90% din reactoarele existente ar urma fi închise în perioada în care avem cea mai mare nevoie de ele – în 2030”, a menționat Simson. În cifre exacte, este nevoie de investiții între 350 și 450 de miliarde de euro doar pentru a menține capacitatea actuală de generare, dar la aceste valori se mai adaugă alte 50 de miliarde de euro pentru operare pe termen lung a reactoarelor existente, concluzionează comisarul UE, conform Economica.net.