Cel mai vechi ADN din lume are 2 milioane de ani și a fost descoperit în Groenlanda: ce înseamnă asta pentru știință

Cel mai vechi ADN din lume are 2 milioane de ani și a fost descoperit în Groenlanda: ce înseamnă asta pentru știință

Cel mai vechi ADN din lume a fost recent găsit în sedimente provenite din era glaciară, în nordul Groenlandei, dezvăluind câteva perspective surprinzătoare asupra unui ecosistem unic, care a existat la acea vreme.

Materialul genetic vechi de 2 milioane de ani oferă indicii despre un ecosistem preistoric mai înfloritor ca niciodată.

Înainte de această descoperire, cel mai vechi ADN găsit provenea dintr-un os de mamut de acum 1,2 milioane de ani. Cea mai nouă descoperire este de aproape două ori mai veche.

„În 2005, cu un an înainte să găsim aceste dovezi, am publicat o lucrare în care susțineam că ADN-ul poate supraviețui doar 1 milion de ani, dar ne-am înșelat”, a declarat profesorul Eske Willerslev, autor al studiului cu pricina și genetician evolutiv la Universitatea din Copenhaga, într-o conferință de presă.

Un ecosistem aparte

S-a dovedit că acest ecosistem era total diferit față de ceea ce cunoaștem noi, în prezent.

Vorbim despre o pădure boreală deschisă, cu o vegetație mixtă de plop, mesteacăn și tuia, precum și o varietate de arbuști. Aici locuiau reni, gâște, iepuri de câmp, lemmingi, crabi potcoavă din Atlantic, însă și multe altele.

Mastodonții sunt animale extrem de asemănătoare cu elefanții, care au dispărut acum aproximativ 11.000 de ani, la sfârșitul erei glaciare și trăiau în America de Nord și Centrală, din câte se știa până acum. Evident, aceste animale făceau parte, la rândul lor, din bizarul ecosistem.

„Avem o foaie de parcurs genetică a modului în care ecosistemele se adaptează la schimbările climatice, la climă mai caldă. Dacă vom reuși să citim corect această foaie de parcurs, ea poate conține într-adevăr cheia pentru înțelegerea modului în care putem ajuta organismele să se adapteze la un climat care se schimbă foarte rapid”, a explicat profesorul Willerslev.

„Unul dintre factorii cheie aici este în ce măsură speciile se vor putea adapta la creșterea semnificativă a temperaturii”, a declarat, de asemenea, profesorul asistent Mikkel W. Pedersen, într-o declarație pentru IFLScience.