Ce e recesiunea tehnică și ce se întâmplă, de fapt, cu țara noastră: analiștii vorbesc „pe față”

Ce e recesiunea tehnică și ce se întâmplă, de fapt, cu țara noastră: analiștii vorbesc

Potrivit unui raport al Erste Group Research, semnat de Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, se pare că România a trecut printr-o recesiune tehnică în primul semestru din 2020.

Înainte de a vorbi despre cifre și de a prezenta așteptările analiștilor pentru perioada următoare, trebuie să explicăm ce reprezintă această recesiune tehnică și cât de gravă este ea, pentru economia națională per ansamblu.

Astfel, recesiunea tehnica presupune doua trimestre consecutive de scadere a PIB comparativ cu trimestrul anterior. Termenul definește o încetinire a activității economice dintr-o țară și descrie o situație mai puțin gravă decât cea a unei crize economice sau a unei depresiuni. însă marchează, conform Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA, „un declin semnificativ al activității la nivel național, care durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata”.

Am trecut deja prin recesiune tehnică. Ce ne rezervă viitorul

Potrivit Erste Group Research, România a trecut printr-o recesiune tehnică în primul semestru din 2020 şi efectul negativ pentru creşterea din 2022 de pe urma evoluţiei din trimestrul patru 2021 s-a transformat într-unul pozitiv, după ce datele au fost revizuite până la o creştere de 1% comparativ cu trimestrul precedent, de la o contracţie de minus 0,1% (versus o estimare preliminară de minus 0,5%). Pe baza datelor disponibile, creşterea economică din 2022 ar putea fi una de aproximativ 5% comparativ cu 2021, deşi mai aşteptăm datele detaliate cu privire la PIB, ce vor fi publicate în data de 8 iunie, înainte de a ne ajusta prognoza de creştere, care în prezent este de 2,8%.

Analiștii anticipează că motorul economiei ar putea creşte cu rate anuale de 4,7% în 2022, 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, cu impact de antrenare în economie. Pentru consumul privat previzionăm creştere cu rate anuale de 3,7% în 2022, 5,6% în 2023, respectiv 5,0% în 2024. Scenariul macroeconomic central pe România va fi revizuit în iunie, după ce INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor din trimestrul I 2022.

Și guvernatorul vorbește despre recesiune, venind cu vești bune

Însuși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit zilele acestea despre scenariul intrării României în recesiune și, din fericire, vine cu vești bune pentru noi toți.

Șeful Băncii Naționale spune că nu suntem în recesiune și nici nu vom intra într-o astfel de etapă, după cum consideră domnia sa.

„Nu suntem (în recesiune – n. r.) şi nu cred că economia românească va intra în recesiune, dar o activitate economică în jur de 2%, 2 şi ceva la sută, cam cât găsim şi în rapoartele Fondului şi ale Băncii Mondiale cred că acolo vom ajunge. Mai depinde şi de anul agricol. Nu suntem în recesiune…Nu ne pregătim de nimic negru. Lucrurile sunt încă sub control. Avem o problemă majoră în domeniul fiscalităţii, trebuie să o rezolvăm – domeniul fiscalităţii, că acolo sunt presiunile cele mai mari – şi de ea trebuie să ne ocupăm”, a spus Mugur Isărescu.

Citește și: