Cât de gravă este seceta în România, de fapt: cifrele oficiale ilustrează stadiul dramatic al agriculturii

Cât de gravă este seceta în România, de fapt: cifrele oficiale ilustrează stadiul dramatic al agriculturii

Românii visează deja de câteva săptămâni bune la câteva zile de ploaie, dar realitatea este că perspectivele nu sunt foarte optimiste, iar în timp ce tu îți dai drumul la aerul condiționat sau bei ceva rece, culturile de pe câmp își dau obștescul sfârșit din cauza secetei.

Seceta pedologică ”a ocupat toată țara”, a atras atenția ministrul agriculturii Petre Daea. În timp ce în unele localități din România mai există totuși o șansă de irigare, nu se poate spune același lucru pentru regiunea de la intrarea Dunării în România și până în județul Giurgiu, având în vedere că nivelul fluviului a scăzut semnificativ.

Cât de gravă a ajuns seceta în România

„Situaţia actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepţii anumite suprafeţe mlăştinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României. În atare situaţii, instrumentul sau calea obişnuită pe care o avem urmat şi instrumentul cu care să putem interveni a fost sistemul de irigaţii. Sistemul de irigaţii a fost pus în stare de funcţionare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. Din nefericire, aşa cum v-am informat şi eu astăzi, (…) până în judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au îndepărtat de mal. Practic, sunt zone unde, şi punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întinde pe o lăţime de aproximativ 500 de metri”, a afirmat Daea de la Guvern.

Unele progrese s-au făcut pe partea de irigare, prin dragarea canalelor de aspirație, dar efectul este minim, în contextul valului agresiv de caniculă și, implicit, secetă.

„Ce am făcut în aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspiraţie, având în vedere faptul că ne gândim – care nu sunt astăzi funcţionale – ne gândim că în perioada următoare, având această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga în aşa fel încât în momentul în care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare. (…) Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menţine în stare de funcţionare acel nod hidrotehnic, care înseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de staţia de pompare care se aşează pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare în funcţiune şi au în spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a întrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reuşit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să cureţe în faţa aspersiei, în aşa fel încât să putem să mai alimentăm, nu ştiu cât timp”, a explicat Daea.

Dincolo de culturile agricole, seceta mai provoacă și alte potențiale dezastre. Discutăm de probleme de exploatare. ”Se pot rupe racordurile, pentru că sunt nave flotabile, se pot rupe racordurile cu uscatul şi de aici o serie întreagă de necazuri. Am dispus la faţă locului cu specialiştii care m-au însoţit să folosim nivelul pe care îl avem, să-l alimentăm prin măsurile pe care, spuneam, de dragare, iar atunci când nivelul nu ne va mai asigura posibilitatea de a iriga efectiv, să întrerupem irigarea culturilor, lucru pe care l-am comunicat şi fermierilor, în aşa fel încât să nu intrăm într-o altă situaţie grea de refacere a sistemului de irigaţii datorită exploatării în condiţii lipsite de siguranţă”, a mai menţionat ministrul.

Din agricultură, dezastrul se mută rapid în zona de zootehnie, unde porumbul nu mai ajunge din poziția de furaj. ”Problema grea, însă, care se naşte aici, este problema zootehniei, dat fiind faptul că în multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu mai poate alimenta fermele zootehnice care folosesc în raţia furajeră această cereală atât de necesară, motiv pentru care am dispus astăzi, în şedinţa operativă de la Ministerul Agriculturii (…), să luăm, să stabilim care sunt sursele de asigurare a furajelor, pentru a putea pune în legătură fermierii dintr-o parte în alta, în aşa fel încât fermele mari ale ţării să poată să furnizeze lapte pe tot parcursul şi să nu avem probleme din punct de vedere al alimentării cu acest produs”, a mai spus ministrul Agriculturii.