Vestea proastă pentru românii cu centrale termice: România a făcut promisiunea la Bruxelles

Vestea proastă pentru românii cu centrale termice: România a făcut promisiunea la Bruxelles

După cum știm, Comisia Europeană tocmai a dat undă verde pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Planul conține zeci de reforme și investiții benefice pentru dezvoltarea țării, dar vine „la pachet” și cu o serie de reguli noi pentru cetățeni.

Se pare că autoritățile de la București și-au asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență să pună în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire.

Concret, va trebui să renunțăm să mai folosim lemnul ca sursă de combustibil.

„Reforma va: i) clarifica cadrul de responsabilități între autoritățile centrale și locale pentru administrarea sectorului de încălzire și răcire și va extinde aplicarea Legii guvernanței corporative la operatorii de termoficare centralizată; ii) include o revizuire a legislației de asigurare a sustenabilității și trasabilității biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și a pădurilor; iii) diversifica mixul energetic în încălzire și răcire prin renunțarea la biomasa forestieră (diversify the energy mix in heating and cooling away from forest biomass – în original, n.r.); crește rolul prosumatorilor în producția de energie regenerabilă, inclusiv prin compensare cantitativă”, prevede PNRR.

Impactul noilor măsuri este uriaș pentru români

Deși trăim în anul 2021, încă există milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne.

Mai exact, statisticile oficiale spun că ar fi vorba despre jumătate dintre gospodăriile din țara noastră. Prin urmare, impactul acestor măsuri se va resimți puternic în România.

Îți amintesc faptul că șefa Comisiei Europene a aprobat luni Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro. Practic, vom primi de la UE 14,2 miliarde de euro reprezentând granturi și 14,9 miliarde de euro – împrumuturi pentru România în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență, care valorează în total 800 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.

Citește și: